Cumpatare si Meditatie

Vorbim cu Dumnezeu aproape in fiecare zi, unii mai mult, alti mai putin... e doar o parere: o parte din noi intreaba, o parte asculta intrebarea, iar o alta raspunde in functie de ce simtim si de ce vrem sa auzim la momentul respectiv...partea din noi care raspunde vreau sa o cred o parte din Dumnezeu, aceea particica care ne-a fost data inaintea timpurilor si pe care o avem (cu stiinta sau fara), in timpul perindarii noastre (ciclice sau nu) pe pamant...
Fac parte din categoria oamenilor care se revolta si Il intreaba in permanenta "de ce?", dar vreau ca macar de sarbatori sa-mi gasesc linistea sufleteasca si acceptarea a tot si a toate, asa cum sunt...
Post si Rugaciune- suna atat de comercial in zilele noastre..In locul acestora as introduce : Cumpatare si Meditatie. cred ca avem nevoie de ele pentru putina liniste macar pentru cateva zile pe an...sper ca de aceasta liniste sa ne bucuram cu totii!

Palatul Mogosoaia

Zile de toamna, blande si insorite...O iesire in apropierea Bucurestiului! unde?! Palatul brancovenesc de la Mogosoaia! O oaza de istorie si liniste!
Se ajunge relativ usor - cu metroul pana la 1 Mai si apoi cu un maxi-taxi spre Buftea, pe care il gasiti chiar la gura de metrou si care va va lasa in apropierea aleii de acces spre palat. Programul de vizitare in lunile noiembrie-aprilie este de marti pana duminica intre orele 9-17 (luni inchis). Va fi inchis pe 1 decembrie :(.
Despre istoricul acestui palat gasiti aici: http://www.palatebrancovenesti.ro/ro/content/blogcategory/18/27/. Ma intrebam de ce se pomeneste de palate brancovenesti cand eu stiam doar de Mogosoaia. Am aflat ca mai este unul la Potlogi, ce-i drept lasat in paragina. Nu cred ca o sa invatam vreodata sa apreciem si sa valorificam ceea ce avem.
Cateva fotografii care sa va convinga ca complexul Mogosoaia e un loc minunat, un coltisor de rai: http://www.flickr.com/photos/2rcu/

"Bucurati-va prieteni!"

Dupa revolutie, in '90 si '91, s-a asternut o data pe an, Podul de Flori peste Prut. Nu am participat, pot doar sa povestesc ce a insemnat pentru familia mea. Niciodata nu i-am vazut pe ai mei mai emotionati decat atunci s-au intors de acolo. Cu amintiri, cu daruri, cu pozele familiilor pe care le-au cunoscut. Telefoane, scrisori si vizite e ceea ce a urmat, la inceput mai des, apoi mai rar. Dupa atatia ani inca raman in gandurile noastre bune.
Astfel am cunoscut muzica unor artisti de peste Prut, printre care Ion Suruceanu ("De dragul unui cantec", "De cate ori", "Doua toamne", si o multime de melodii cu nume de fete :)) si Catharsis ("Bucurati-va prieteni!", "Oameni de paie", "Crizanteme"). Muzica armonioasa si cu unele versuri extrem de profunde. I-am ascultat atunci cu multa placere si ii redescopar cu drag si astazi.
Sa asculti in zori de zi versurile melodiei "Bucurati-va prieteni" nu te face sa-ti reconsideri planurile pentru ziua respectiva?! nu te face sa vrei sa simti si sa traiesti inainte de fi prea tarziu?!
("Bucurati-va prieteni de prieteni si de frati! Bucurati-va de-un nume ce vi-i dat ca sa-l purtati! Bucurati-va de-un amurg cu flori de tei! Bucurati-va o viata de lumina dragostei!";"Muntele ieri ne-ademenea, astazi ne doare. S-a implinit, nu s-a-mplinit, visul cel mare? Cine sunt eu? cine esti tu? cine e dansul? Voi ati stiut zborul inalt, dorul si plansul! Zilele vin, zilele trec! ce va ramane? Suflet de lut, necunoscut, suflet de paine! Toamnele cresc! grijile cresc! viata descreste! Eu ma grabesc! tu te grabesti! el se grabeste!")
Nu te grabi si bucura-te de orice lucru sau amintire!
Bucurati-va prieteni!

Whatever works...

O buna evadare din lumea atat de crispata de gripe, de lovituri politice, de foame si deznadejde, se gaseste in filme. Si in ultima vreme mai rar gasesti un film care sa-ti incante sufletul macar pentru o clipa. Un astfel de film - "Whatever Works", un film usor de "digerat", dar cu o anumita "aroma"(se cunoaste ca e ora pranzului :P). Personajul principal e un batranel ursuz, ipohondru, anxios, geniu in mecanica cuantica, cu o vedere panoramica asupa vietii, si care nu se coboara la nivelul "omizilor" :) El sustine cu tarie ca toate aspiratiile romantice ale tineretilor noastre se reduc in final la: "merge orice!". M-am regasit in "optimismul" acestui personaj si cred ca in final am sa-i dau dreptate: obosesti la un moment dat si intr-adevar "merge orice!", dar ce conteaza e sa-ti aduca putina fericire...