Militez pentru un trai sanatos!

Si raspunsul vostru va fi: "si cui ii pasa?!" :)
Consider ca pentru a avea o judecata si o minte sanatoasa avem nevoie de un corp sanatos. Dar asta se pare ca nu e si parerea oamenilor ocupati din zilele noastre. Vad zilnic foarte multe persoane (adulti si copii) putin mai "dolofani". Sa nu fiu inteleasa gresit - sunt de parere ca atat timp cat te simti bine in propria piele nu conteaza cat de slab sau dolofan esti! Dar ce este foarte important- greutatea, in timp, sa nu se coreleze cu alte probleme de sanatate. Indiferent cum arati trebuie sa te bucuri de viata!
Tragand cu ochiul la cosurile si carucioarele oamenilor intalniti in marketuri nu pot decat sa ma ingrozesc: In carucioare, pe langa un copilut de vreo 4-5 ani, vezi tone de snacks-uri, ciocolata, sucuri si o groaza de tampenii pe care nu le pot identifica intotdeauna.
Oare oamenii astia nu-si dau seama ca nenorocesc pe langa propria sanatate, sanatatea copiilor lor?! Bietii copii nu mai stiu cum arata un fruct sau o leguma. Parintii au o scuza neplauzibila pentru mine: "nu-i dau legume ca nu mananca". Trebuie determinat sa manance indiferent de metoda folosita pentru determinare! :) Sa nu se inteleaga ca sunt pro "bataia e rupta din Rai", dar uneori o bataie nu strica mai ales daca iti da o "lectie" care contribuie la transformarea intr-un OM.
In cazul copiilor pentru a creste sanatos am un sfat pentru parinti lor: alocati-le mai mult timp (practic imposibil pentru cei mai multi dintre ei), incercati sa transormati totul in joaca pana devine prin repetitie un obicei sanatos, si lasati-i sa experimenteze!
E greu sa treci de la mancare fast-food la mancare cat de cat sanatoasa (mai ales ca e nevoie de pretiosul Timp pentru a gati)..greu, dar nu imposibil! Atentie la calitate, dar mai ales la cantitate! Un regim de crutare cu fructe si legume 2 zile pe saptamana ar fi minunat daca ati putea tine! Postul de miercuri si vineri al bunicilor nostrii, fara sa ma gandesc la partea religioasa, are rol benefic in starea de sanatate dupa o anumita varsta!
Sunt doar sfaturi....ce stiu eu!?!

Inceput

Nu cred sa fie cineva care, in viata de robotel pe care o duce, sa nu fi facut o "pauza" si sa nu fi fost cotropit de mii de ganduri, de intrebari carora sa le fi cautat un raspuns ca si cand ar trebui sa raspunda in fata unui profesor! De cele mai multe ori le alungam fara sovaire, dar uneori...
Greseala mea: am facut o "pauza" si .... iata-ma urmarita inca de ganduri care-mi tulbura ignoranta de care reusisem sa ma bucur cativa ani!
Prima intrebare cu care-mi fusese dat sa ma lupt, o intrebare a tuturor crizelor varstei: cine sunt? Numele meu e Talida, sunt un suflet de 30 de ani. Cat de simplu e raspunsul, nu?! :) Au urmat mii de intrebari, parca mintea mea devenise un copil ce descopera lumea. O modalitate de a le randui am gasit- trebuie sa le exprim, sa le dau o forma mai buna sau mai proasta...