Nu am de gand sa scriu mesaje "rasuflate" de Craciun; anul asta nu! Dar daca vreti va pot colinda! Voi canta, cat ma va tine vocea, colindul pe care-l cantam eu si fratele meu, cand eram amandoi de-o schioapa, la usile oamenilor! Voi colinda la usa sufletelor voastre!
Cenaclul Flacara (2 si Jumatate) - Ostasii lumii colinda
vineri, 24 decembrie 2010
sâmbătă, 11 decembrie 2010
"I'm yours" - o alta varianta
Cred ca toti cunoasteti melodia care urmeaza:
jason mraz - i`m yours
Am sa va rog mult de tot sa ascultati o interpetare de-a dreptul fenomenala a unui pustiulica extrem de talentat. Nimic nu a ramas fara amprenta lui- versuri, acustica, mimica:
V-am spus ca-i fenomenal!
jason mraz - i`m yours
Am sa va rog mult de tot sa ascultati o interpetare de-a dreptul fenomenala a unui pustiulica extrem de talentat. Nimic nu a ramas fara amprenta lui- versuri, acustica, mimica:
V-am spus ca-i fenomenal!
luni, 6 decembrie 2010
Filme pentru week-end
Nu v-am mai povestit ce filme am vazut in ultima vreme pentru ca am vazut destul de putine filme si nu toate prea grozave. Sunt doua filme pe care vi le-as recomanda cu drag. "Usurele", "bunicele", unul frantuzesc si celalalt englezesc, pentru un week-end de leneveala.
Les aventures extraordinaires d'Adèle Blanc-Sec (2010)
Shaun of the Dead (2004)
Daca va amintiti postarea "Se cauta romani echilibrati"- atunci credeam ca este vorba de promovarea unui nou psiholog al vedetelor - a fost insa o strategie de marketing petru promovarea serialului "In deriva", ce are premiera pe micile ecrane in aceasta seara. Cred ca o sa-mi placa; o replica m-a cucerit: "daca pacientii mei ar stii ce gandesc cu adevarat"!
Les aventures extraordinaires d'Adèle Blanc-Sec (2010)
Shaun of the Dead (2004)
Daca va amintiti postarea "Se cauta romani echilibrati"- atunci credeam ca este vorba de promovarea unui nou psiholog al vedetelor - a fost insa o strategie de marketing petru promovarea serialului "In deriva", ce are premiera pe micile ecrane in aceasta seara. Cred ca o sa-mi placa; o replica m-a cucerit: "daca pacientii mei ar stii ce gandesc cu adevarat"!
vineri, 3 decembrie 2010
Cu sau fara umor- "nu stiuu!!!!"
leonard cohen IN MY SECRET LIFE
"In my secret life" chiar am umor.. In viata de zi cu zi cred ca e un umor pitic, neinteles, dar sigur exista?! "nu stiuu!!!"(sa citez un mare contemporan)
Sunasem un agent imobiliar sa cer detalii despre o oferta si imi raspunde cu multa lehamite; cand a fost vorba de anul de fabricatie, auzind de `68, si de pretul cerut apoi, replica mea a fost: "inseamna ca este ca un vin bun?" Nici macar nu a zambit:(
"In my secret life" chiar am umor.. In viata de zi cu zi cred ca e un umor pitic, neinteles, dar sigur exista?! "nu stiuu!!!"(sa citez un mare contemporan)
Sunasem un agent imobiliar sa cer detalii despre o oferta si imi raspunde cu multa lehamite; cand a fost vorba de anul de fabricatie, auzind de `68, si de pretul cerut apoi, replica mea a fost: "inseamna ca este ca un vin bun?" Nici macar nu a zambit:(
luni, 29 noiembrie 2010
Noaptea Sfantului Andrei
Mi-am amintit ca tatal meu dadea, in seara dinspre Sfantul Andrei, cu usturoi pe la ferestre si usi, murmurand cuvinte neintelese de mine (poate asta dadea obiceiului farmecul aparte). Am dat si eu cu usturoi in aceasta seara, nu din frica de strigoi ca strabunii, ci datorita nostalgiei. Mi-e dor de noptile in care, prefacandu-ma ca dorm, ascultam povestile spuse mamei mele de catre tata-bun. Mi-e dor sa ne arate locurile unde noptile se auzeau cantand ielele, locuri in care a disparut nu stiu cine a nu stiu cui; sa ne povesteasca cum a intalnit-o in anii de catanie pe femeia cu pelerina ce i-a cerut voie sa se incalzeasca la focul lui, cum i-a zarit sub mantie picioarele de tap, cum femeia a disparut ca un fum cand tata-bun a inceput sa se roage; sa ne povesteasca de o femeie vrajitoare care a ucis pruncul unei femei care avea o datorie fata de ea. Si inca cate alte povesti despre o lume care pe noi nu ne mai intereseaza! Am crescut crezand in lumea asta magica!
Mi-am visat alesul (mai bine zis numele lui) in noaptea de Sfantul Andrei, ce-i drept fara sa-mi pun busuioc sau grau sub perna sau sa mananc turte super-sarate !
Ce incerc sa spun - inca mai cred in lumea asta nevazuta si mi-as dori sa pot povesti ceea ce am auzit si eu la randul meu! Dar pentru Theo eu cu povestea mea cu iele si strigoi nu pot concura cu "El Clasico"(cica asa ii spune meciului dintre FC Barcelona si Real Madrid)!
Mi-am visat alesul (mai bine zis numele lui) in noaptea de Sfantul Andrei, ce-i drept fara sa-mi pun busuioc sau grau sub perna sau sa mananc turte super-sarate !
Ce incerc sa spun - inca mai cred in lumea asta nevazuta si mi-as dori sa pot povesti ceea ce am auzit si eu la randul meu! Dar pentru Theo eu cu povestea mea cu iele si strigoi nu pot concura cu "El Clasico"(cica asa ii spune meciului dintre FC Barcelona si Real Madrid)!
marți, 23 noiembrie 2010
Schimbari
Fac schimbari in viata mea, sau macar incerc. Am spus ca nu voi mai folosi cuvantul asta, "in-cerc". De cate ori il folosesc simt nehotararea si neputinta de a o scoate la iveala pe adevarata Tali din cercul pe care-l strabate de atata timp - 6 ani la numar.
Aseara am renuntat la Tali-insomniaca care se uita la tv pana spre dimineata. Ca sa schimb cu ceva televizorul, am ales sa citesc pagini din "Buna seara, Melania!", de Rodica Ojog-Brasoveanu. M-a speriat nitel asemanarea mea cu Melania (doar putin - imi plac ca si ei jeleurile, si ceaiul- o treime verde, doua treimi negru; si de vorbit vorbesc si eu singura- semn sigur de senilitate, credeam)!
Am inchis cartea si am continuat sa visez cu ochii deschisi! Efectul hipnotic a fost garantat! Nu m-am mai gandit la credite, agenti imobiliari; nu am mai visat telefonul sunand, doar pe mine in vechea masina a tatalui meu, strangand la piept pe Bruno si pe Rex. Ii duceam acasa! Ironic, nu?! Ei sunt acasa, casa parinteasca, iar eu sunt in cautarea "acasei" mele, a cuibului meu! Si as vrea sa o duc in casa noua pe adevarata Tali, omul curajos, entuziast si iubitor de oameni si de frumos, de ceai la orice ora, si devorator de orice tine de design interior!
Aseara am renuntat la Tali-insomniaca care se uita la tv pana spre dimineata. Ca sa schimb cu ceva televizorul, am ales sa citesc pagini din "Buna seara, Melania!", de Rodica Ojog-Brasoveanu. M-a speriat nitel asemanarea mea cu Melania (doar putin - imi plac ca si ei jeleurile, si ceaiul- o treime verde, doua treimi negru; si de vorbit vorbesc si eu singura- semn sigur de senilitate, credeam)!
Am inchis cartea si am continuat sa visez cu ochii deschisi! Efectul hipnotic a fost garantat! Nu m-am mai gandit la credite, agenti imobiliari; nu am mai visat telefonul sunand, doar pe mine in vechea masina a tatalui meu, strangand la piept pe Bruno si pe Rex. Ii duceam acasa! Ironic, nu?! Ei sunt acasa, casa parinteasca, iar eu sunt in cautarea "acasei" mele, a cuibului meu! Si as vrea sa o duc in casa noua pe adevarata Tali, omul curajos, entuziast si iubitor de oameni si de frumos, de ceai la orice ora, si devorator de orice tine de design interior!
marți, 16 noiembrie 2010
The Lasser Tag Arena
Am trait sa o fac si pe asta! Eu care urasc razboiul si orice infruntare cu arme, m-am jucat de-a comando-ul printre pereti labirintici, cauciucuri, podete suspendate si topogane. Da, asta e termenul "m-am jucat", tragand cu arma pe care nu m-am obosit sa invat sa o folosesc in tot ce se misca (inclusiv in coechipieri), aparandu-mi topoganul pe care l-am lustruit de cate ori m-am dat pe el, doar, na, am si varsta potrivita! :P
Mi-am imaginat jocul asta ceva demn de Star Wars, dar nu a fost atat de spectaculos cum am visat. Sa va spun cam in ce consta jocul de Lasser Tag. Dupa ce iti pui o vesta cu luminite, de care este atasata si o arma, esti introdus in arena semi-obscura (cei cu ochelari o sa aiba probleme de acomodare) si de acum trebuie sa te crezi Stallone, sa te pitulezi dupa pereti si alte obstacole si sa-i impusti pe cei din echipa adversa in luminitele de pe piept sau umeri. Chiar daca ii impusti pe cei din echipa ta, nu-i bai, o sa ti se scada puncte, nu o sa ti se adune! E bine de stiut ca mai sunt luminite atarnate de pereti care seamana cu cele ale jucatorilor si in care e bine sa nu tragi ca tot ti se scad puncte. Si dupa ce ai alergat 15-20 minute, de ti se uda tricoul pe tine(ar fi bine sa mergeti imbracati in culori inchise si sa aveti tricouri de schimb la voi), poti sa te linistesti, sa te hidratezi si sa joci si alte jocuri: fusbal, hockey table, Nintendo Wii si darts! Chiar te poti distra pe cinste, daca cei cu care joci stiu ce inseamna "a te juca"!
Dupa cateva ore de jucat, intorcandu-ne la 5 dimineata pe la casa noastra, am avut un soc teribil descoperind ca nu ne merge liftul! Atunci m-am simtit ca si Stallone, ca in Over The Top, cand cu o ultima sfortare, gandindu-se la fiul lui, (eu-la patutul meu) isi doboara adversarul (iar eu-cele 9 etaje)!
In final, zambeam fericita din asternut cugetand la copii care nu mai stiu sa se joace, care iau totul prea personal, si la mine, cel mai necompetitiv copil pe care-l cunosc!
Trebuie sa va marturisesc ca Theo dupa atata alergatura a slabit pe putin 2 kilograme si s-a ales si cu o pereche de pantaloni rupti groaznic intre picioare!
Mi-am imaginat jocul asta ceva demn de Star Wars, dar nu a fost atat de spectaculos cum am visat. Sa va spun cam in ce consta jocul de Lasser Tag. Dupa ce iti pui o vesta cu luminite, de care este atasata si o arma, esti introdus in arena semi-obscura (cei cu ochelari o sa aiba probleme de acomodare) si de acum trebuie sa te crezi Stallone, sa te pitulezi dupa pereti si alte obstacole si sa-i impusti pe cei din echipa adversa in luminitele de pe piept sau umeri. Chiar daca ii impusti pe cei din echipa ta, nu-i bai, o sa ti se scada puncte, nu o sa ti se adune! E bine de stiut ca mai sunt luminite atarnate de pereti care seamana cu cele ale jucatorilor si in care e bine sa nu tragi ca tot ti se scad puncte. Si dupa ce ai alergat 15-20 minute, de ti se uda tricoul pe tine(ar fi bine sa mergeti imbracati in culori inchise si sa aveti tricouri de schimb la voi), poti sa te linistesti, sa te hidratezi si sa joci si alte jocuri: fusbal, hockey table, Nintendo Wii si darts! Chiar te poti distra pe cinste, daca cei cu care joci stiu ce inseamna "a te juca"!
Dupa cateva ore de jucat, intorcandu-ne la 5 dimineata pe la casa noastra, am avut un soc teribil descoperind ca nu ne merge liftul! Atunci m-am simtit ca si Stallone, ca in Over The Top, cand cu o ultima sfortare, gandindu-se la fiul lui, (eu-la patutul meu) isi doboara adversarul (iar eu-cele 9 etaje)!
In final, zambeam fericita din asternut cugetand la copii care nu mai stiu sa se joace, care iau totul prea personal, si la mine, cel mai necompetitiv copil pe care-l cunosc!
Trebuie sa va marturisesc ca Theo dupa atata alergatura a slabit pe putin 2 kilograme si s-a ales si cu o pereche de pantaloni rupti groaznic intre picioare!
luni, 8 noiembrie 2010
S-a terminat...
S-a terminat... S-a terminat priveghiul, s-a terminat ingropaciunea...S-a terminat Cenaclul Flacara! Acum chiar de tot!
Adio, Maestre!
Nu mi-a placut omul, dar am iubit artistul, i-am adorat munca! Am crescut cu cantecele din Cenaclu, cu atmosfera lui; vazand acum imagini de la concerte am inteles ce inseamna "unirea in cuget si simtiri"! Artistul a reusit sa le atinga miilor de oameni coarda sensibila a sufletului, sa-i faca sa vibreze in acelasi timp, sa-i faca umani in niste vremuri in care uitai ce si cine esti!
O sa ne lipseasca, in vremurile ce vor veni, artistul Adrian Paunescu!
Adio, Maestre!
Nu mi-a placut omul, dar am iubit artistul, i-am adorat munca! Am crescut cu cantecele din Cenaclu, cu atmosfera lui; vazand acum imagini de la concerte am inteles ce inseamna "unirea in cuget si simtiri"! Artistul a reusit sa le atinga miilor de oameni coarda sensibila a sufletului, sa-i faca sa vibreze in acelasi timp, sa-i faca umani in niste vremuri in care uitai ce si cine esti!
O sa ne lipseasca, in vremurile ce vor veni, artistul Adrian Paunescu!
marți, 2 noiembrie 2010
Potentialul erotic al sotiei mele
Nu sunt dezvaluirile lui Theo in aceasta postare. Daca asa v-ati gandit, rusine sa va fie! :P
Este vorba de o carte de David Foenkinos, o carte de la care am asteptat mai mult. Mi s-a promis in prefata ca o sa rad cand o sa o citesc, dar eu am zambit doar de cateva ori. Oi fi eu defecta!
Pe scurt: Personajul central este Hector, colectionar impatimit de tot ce-i pica in mana, cu o familie disfunctionala, asa cum sunt toate familiile; cu o mama care iubeste sa pregatesca supa, cu un tata care are o pasiune pentru mustati, cu un frate, cu 20 de ani mai mare, pe care-l crede cu o viata perfecta, cu un prieten, colectionar de asemenea. "Parintii lui au o gama hiper-restransa de sentimente. Iubesc pe toata lumea. E o dragoste simpla care merge de la burete pana la fiul lor"(mi se pare crunt, dar adevarat pentru o multime de oameni care ma inconjoara, doar ca nu este vorba de iubire, ci de ura)
Pierderea unui concurs intre colectionari declanseaza criza lui Hector. Esueaza lamentabil in incercarea de a se sinucide, sta intr-un sanatoriu jumatate de an. La intoarcere, o intalneste pe viitoarea lui sotie. Se crede vindecat de gravai "boala", "colectionita", pana cand intr-o dupa-amiaza isi zareste sotia stergand geamurile, moment de beatitudine pentru eroul nostru. Considera miscarile sotiei, atunci cand sterge geamurile, extrem de erotice. Si iata-l pe Hector pe care-l crezusem vindecat ca "recidiveaza" - incepe sa colectioneze momentele in care sotia lustruieste geamuri. Instaleaza si o camera de vederi pentru a nu pierde nimic, dar aceasta ii dezvaluie ca sotia il inseala. Decat sa se lipseasca de "colectia lui", prefera sa sufere in tacere. Finalul o sa va las sa-l descoperiti singuri.
Ce este mai bizar pentru mine, ca nu doar lui i se par excitante miscarile sotiei lui la spalat de geamuri, ci si prietenilor lor, si parintilor ei. Sincer nu am atata imaginatie ca sa inteleg senzualitatea curatarii unui geam murdar!
Dintre Hector-colectionarul, Hector-sinucigasul, Hector-mincionosul, Hector-sotul, Hector-incornoratul, cel mai haios mi s-a parut Hector-sinucigasul! Stiu! sunt defecta! Daca am ajuns sa cred ca si ratarile pot fi haioase...
Ridic privirea si mi-o indrept spre geam. Nu-mi vine sa cred cate dare de praf, fosti stropi, il brazdeaza! Sa-l astept pe Theo?!
"Si Theo cand va ajunge acasa va desena cu degetul pe geam o inima cu o sageata", la fel cum a facut si pe ecranul prafuit al televizorului. Zambesc, doar zambesc...
Este vorba de o carte de David Foenkinos, o carte de la care am asteptat mai mult. Mi s-a promis in prefata ca o sa rad cand o sa o citesc, dar eu am zambit doar de cateva ori. Oi fi eu defecta! Pe scurt: Personajul central este Hector, colectionar impatimit de tot ce-i pica in mana, cu o familie disfunctionala, asa cum sunt toate familiile; cu o mama care iubeste sa pregatesca supa, cu un tata care are o pasiune pentru mustati, cu un frate, cu 20 de ani mai mare, pe care-l crede cu o viata perfecta, cu un prieten, colectionar de asemenea. "Parintii lui au o gama hiper-restransa de sentimente. Iubesc pe toata lumea. E o dragoste simpla care merge de la burete pana la fiul lor"(mi se pare crunt, dar adevarat pentru o multime de oameni care ma inconjoara, doar ca nu este vorba de iubire, ci de ura)
Pierderea unui concurs intre colectionari declanseaza criza lui Hector. Esueaza lamentabil in incercarea de a se sinucide, sta intr-un sanatoriu jumatate de an. La intoarcere, o intalneste pe viitoarea lui sotie. Se crede vindecat de gravai "boala", "colectionita", pana cand intr-o dupa-amiaza isi zareste sotia stergand geamurile, moment de beatitudine pentru eroul nostru. Considera miscarile sotiei, atunci cand sterge geamurile, extrem de erotice. Si iata-l pe Hector pe care-l crezusem vindecat ca "recidiveaza" - incepe sa colectioneze momentele in care sotia lustruieste geamuri. Instaleaza si o camera de vederi pentru a nu pierde nimic, dar aceasta ii dezvaluie ca sotia il inseala. Decat sa se lipseasca de "colectia lui", prefera sa sufere in tacere. Finalul o sa va las sa-l descoperiti singuri.
Ce este mai bizar pentru mine, ca nu doar lui i se par excitante miscarile sotiei lui la spalat de geamuri, ci si prietenilor lor, si parintilor ei. Sincer nu am atata imaginatie ca sa inteleg senzualitatea curatarii unui geam murdar!
Dintre Hector-colectionarul, Hector-sinucigasul, Hector-mincionosul, Hector-sotul, Hector-incornoratul, cel mai haios mi s-a parut Hector-sinucigasul! Stiu! sunt defecta! Daca am ajuns sa cred ca si ratarile pot fi haioase...
Ridic privirea si mi-o indrept spre geam. Nu-mi vine sa cred cate dare de praf, fosti stropi, il brazdeaza! Sa-l astept pe Theo?!
"Si Theo cand va ajunge acasa va desena cu degetul pe geam o inima cu o sageata", la fel cum a facut si pe ecranul prafuit al televizorului. Zambesc, doar zambesc...
duminică, 31 octombrie 2010
luni, 25 octombrie 2010
Blitz Cafe
Printr-o serie de imprejurari (o discutie cu o colega, o vizita in apropiere, toate culminand cu dorinta noastra de a merge mai mult pe jos) pasii ni s-au oprit sambata, la ceas de seara cu luna plina, in fata unei cafenele de pe soseaua Iancului. Doamnelor si domnilor: Blitz Cafe!!! o cafenea noua, draguta, intima!
Am intrat la inceput stingheri, dandu-ne seama ca suntem singurii clienti, dar au fost atat de draguti incat ne-a trecut repede. Daca o sa auziti povestea de la Theo, cu siguranta o sa se laude ca a inchiriat totul doar pentru noi, ca sa avem liniste sa punem tara la cale.
Am fost fascinata de designul de la etaj care m-a transpus in atmosfera muzicii pe care o ascult de ceva vreme:
A fost ceva care nu prea m-a incantat: un LCD; dar apoi m-am gandit ca e ok in timpul unei etape sau a unui campionat de fotbal- sechestram baietii la etaj, si noi la parter ca niste doamne ne rasfatam in voie cu mici barfe.
Ce va recomand din meniu: o ciocolata calda picanta - are consistenta unei semi-budinci, aromata, asa pentru sufletelul meu; o ciocolata calda alba (pentru iubitorii de ciocolata alba si alune) si o prajitura cu mere si sos de vanilie. Preturile - asemanatoare cu cele de pe Lipscani (pe unde am tot bantuit vara care a trecut).
Cu alte cuvinte: ambianta minunata, personal de milioane, meniul mai trebuie sa-l incercam ca sa fim edificati pe deplin. Deci.. pe data viitoare!
Am intrat la inceput stingheri, dandu-ne seama ca suntem singurii clienti, dar au fost atat de draguti incat ne-a trecut repede. Daca o sa auziti povestea de la Theo, cu siguranta o sa se laude ca a inchiriat totul doar pentru noi, ca sa avem liniste sa punem tara la cale.
Am fost fascinata de designul de la etaj care m-a transpus in atmosfera muzicii pe care o ascult de ceva vreme:
A fost ceva care nu prea m-a incantat: un LCD; dar apoi m-am gandit ca e ok in timpul unei etape sau a unui campionat de fotbal- sechestram baietii la etaj, si noi la parter ca niste doamne ne rasfatam in voie cu mici barfe.
Ce va recomand din meniu: o ciocolata calda picanta - are consistenta unei semi-budinci, aromata, asa pentru sufletelul meu; o ciocolata calda alba (pentru iubitorii de ciocolata alba si alune) si o prajitura cu mere si sos de vanilie. Preturile - asemanatoare cu cele de pe Lipscani (pe unde am tot bantuit vara care a trecut).
Cu alte cuvinte: ambianta minunata, personal de milioane, meniul mai trebuie sa-l incercam ca sa fim edificati pe deplin. Deci.. pe data viitoare!
vineri, 22 octombrie 2010
Pack up your troubles..yeee!
Am descoperit ce ma poate face sa uit de "raul" sufletesc - "raul" fizic; da, asta da amnezie! Nici nu-mi amintesc ce simtea sufletul meu acum 2 saptamani! Sunt incantata daca dimineata pot sta in doua picioare si pot face o pirueta si apoi sa nimeresc usa, fara sa simt gheara criminala infingandu-se in mine! Ce sa-i faci?! Vechi probleme pe care le-am crezut sau le-am vrut uitate!
Nu-mi vine sa cred ca azi de dimineata am dansat pe melodia:
Eliza Doolittle - Pack up
Nu va inchipuiti cine stie ce dans - doar cat mi-au permis fesele intepate! era ceva de genul piticului din Twin Peaks! dar a fost dansul moralului meu!!!
Nu-mi vine sa cred ca azi de dimineata am dansat pe melodia:
Eliza Doolittle - Pack up
Nu va inchipuiti cine stie ce dans - doar cat mi-au permis fesele intepate! era ceva de genul piticului din Twin Peaks! dar a fost dansul moralului meu!!!
duminică, 17 octombrie 2010
Stillborn Band
Intr-o seara ies de la dus si-l gasesc pe Theo ascultand muzica rock. Uimirea mea - fara margini, mai ales ca pe fata lui se citea incantarea! "Vino! Vino repede! Ghici cine e in poza asta?!" Ma supun din curiozitate si sub magia vocei interpretei! Mama, ce voce!! Prima fotografie! Nimic! A doua... "Mai, dar asta la chitara e Alexutzu!" Theo uitandu-se la mine cu ochii mijiti si plini de sine: "Cunosc o vedeta!"
Stillborn e formatia in care canta; sunt la inceput de drum, un drum pe care le doresc sa fie cat mai lin si mai lung! Bravo!!
Daca va plac si vreti sa-i sustineti, puteti sa-i votati in topul cityfm!
Stillborn e formatia in care canta; sunt la inceput de drum, un drum pe care le doresc sa fie cat mai lin si mai lung! Bravo!!
Daca va plac si vreti sa-i sustineti, puteti sa-i votati in topul cityfm!
marți, 5 octombrie 2010
Se cauta romani echilibrati!!
Vorbind cu o colega am aflat si eu de doctorul Poenaru, care cauta romani echilibrati. Psiholog de profesie, a intocmit un chestionar.
Primul meu gand a fost: mai bine ar cauta acul in carul cu fan! S-a pus chiar si un premiu de 3500 euro pe capul celui mai echilibrat roman; sincer as vrea sa-l cunosc si eu pe omul care va obtine punctajul maxim! Tot respectul pentru domnul doctor si pentru incercarea lui de a trage un semnal de alarma (asa vad eu lucrurile; astept ca si rezultatele concursului sa-mi confirme asta): suntem niste depresivi, frustrati si necomunicativi!
Cu un scor mizerabil, la care a contribuit cred si ploaia, si frigul ce-mi intra in oase si-n suflet, citesc profilul care mi-a fost trimis pe mail. Multe adevaruri: de bine - ca fac fata bine stresului, ca sunt vazuta ca o "imperturbabila", de necitit, comunicativa, toleranta, chiar placuta (no, eu asa ma recomand :P); de rau: "starea de neliniste"(ce va spuneam eu de ""starea de nestare"?!), ca nu stiu ce-mi lipseste ca sa fiu fericita si multumita de mine (dar o sa aflu eu, lasa!), ca nu-mi valorific darurile si resursele (Doamne! cata dreptate are!). Multumesc domnului psiholog care nu m-a trimis sa vad lumea cu cei 3500 de euro, dar care m-a "sintetizat" intr-o forma pe care pot sa o arat si celor din jur care incearca sa ma inteleaga!
Primul meu gand a fost: mai bine ar cauta acul in carul cu fan! S-a pus chiar si un premiu de 3500 euro pe capul celui mai echilibrat roman; sincer as vrea sa-l cunosc si eu pe omul care va obtine punctajul maxim! Tot respectul pentru domnul doctor si pentru incercarea lui de a trage un semnal de alarma (asa vad eu lucrurile; astept ca si rezultatele concursului sa-mi confirme asta): suntem niste depresivi, frustrati si necomunicativi!
Cu un scor mizerabil, la care a contribuit cred si ploaia, si frigul ce-mi intra in oase si-n suflet, citesc profilul care mi-a fost trimis pe mail. Multe adevaruri: de bine - ca fac fata bine stresului, ca sunt vazuta ca o "imperturbabila", de necitit, comunicativa, toleranta, chiar placuta (no, eu asa ma recomand :P); de rau: "starea de neliniste"(ce va spuneam eu de ""starea de nestare"?!), ca nu stiu ce-mi lipseste ca sa fiu fericita si multumita de mine (dar o sa aflu eu, lasa!), ca nu-mi valorific darurile si resursele (Doamne! cata dreptate are!). Multumesc domnului psiholog care nu m-a trimis sa vad lumea cu cei 3500 de euro, dar care m-a "sintetizat" intr-o forma pe care pot sa o arat si celor din jur care incearca sa ma inteleaga!
luni, 27 septembrie 2010
Daca aveti 59 minute de asteptare
Charles Charra - 59 minute de asteptare - teatru radiofonic
Cele 59 minute de asteptare pentru mine se transforma intr-o viata. Ei asteapta trenul, eu nu stiu inca ce astept. Inca am rabdare (ar trebui sa mi se dea un premiu pentru asta?!) si inca mai gasesc poezia vietiii si inca ma mai amagesc cu simbolistica ei! e asa o minunatie si viata asta!
duminică, 19 septembrie 2010
Cu gandul la sfarsit..de saptamana
La inceput de saptamana sa va spun ce ne asteapta la sfarsitul ei, pe 25:
- campania Let's Do It Romania incearca intr-o zi sa curete tara de gunoaie. Imi cer scuze ca nu sunt atat de entuziasmata. Le urez noroc! e bine ce incearca sa faca, dar cred ca pe langa maturatul gunoaielor ghiolbanilor, maturile ar trebui folosite si pentru a le face educatie! Si ca sa va ingroziti puteti sa vedeti maldarele de gunoaie. Mai puteti completa si voi cu imaginile din memoria voastra, daca ati incercat sa iesiti la un picnic vara asta.
- Gala Crucea Rosie. Cred ca ati auzit de programul Banca de alimente sau macar ati vazut in supermarketuri custi de metal cu zeci de lacate (ca de, asa e romanul), in care stateau cateva pungi de malai, orez si altele. Acest program a implinit un an. "Hraneste un vis, o lume fara foame!" a fost sloganul. Dar ar putea programul asta sa hraneasca doua treimi din tara asta in urmatorul an?! La ce vremuri se anunta, o sa fie nevoie!
Si cu nota de "optimism" ce ma caracterizeaza sa ma bucur de o dimineata de septembrie, luni:
Horia Brenciu - Septembrie, luni
- campania Let's Do It Romania incearca intr-o zi sa curete tara de gunoaie. Imi cer scuze ca nu sunt atat de entuziasmata. Le urez noroc! e bine ce incearca sa faca, dar cred ca pe langa maturatul gunoaielor ghiolbanilor, maturile ar trebui folosite si pentru a le face educatie! Si ca sa va ingroziti puteti sa vedeti maldarele de gunoaie. Mai puteti completa si voi cu imaginile din memoria voastra, daca ati incercat sa iesiti la un picnic vara asta.
- Gala Crucea Rosie. Cred ca ati auzit de programul Banca de alimente sau macar ati vazut in supermarketuri custi de metal cu zeci de lacate (ca de, asa e romanul), in care stateau cateva pungi de malai, orez si altele. Acest program a implinit un an. "Hraneste un vis, o lume fara foame!" a fost sloganul. Dar ar putea programul asta sa hraneasca doua treimi din tara asta in urmatorul an?! La ce vremuri se anunta, o sa fie nevoie!
Si cu nota de "optimism" ce ma caracterizeaza sa ma bucur de o dimineata de septembrie, luni:
Horia Brenciu - Septembrie, luni
marți, 14 septembrie 2010
In memoriam - Stefan Iordache
Astazi s-au implinit doi ani de cand s-a inchis magazinul lui de vise...
Om bun
Dan Andrei Aldea-Om bun
Nici nu aveti idee cu ce merge acompaniata aceasta melodie (il rog pe Alibus sa ma contrazica daca vrea-"om bun si la tine ne vom gandi"). Cu o Tamaioasa de Cotnari (2008- an bun sau rau ce mai conteaza dupa cateva pahare)!
Scrie pe eticheta: "..Senzualitatea rafinata a gustului se armonizeaza fericit cu mirosul inconfundabil, apropiat de cel al strugurelui bine copt, conferind vinului distinctie prin vigoare si personalitate.." N-am crezut ca un vin poate fi senzual, dar fie!
luni, 13 septembrie 2010
Familia mea necuvantatoare
Daca tot veni vorba de Bruno, as vrea sa-mi permiteti sa va prezint cativa membrii ai familiei mele, ce-i drept necuvantatori, dar fiecare cu multa personalitate.
Bruno - nu va lasati pacaliti de privirea aproape umana, poate sarii de pe loc la o inaltime mai mare decat a mea si omoara orice vietate care intra noaptea in curtea lui (chiar daca este vorba de mici arici). Si el stranuta si casca uneori de plictiseala! :P
Rex - este batranelul de nadejdie al familiei, un batranel intelept si devotat! Nu am foarte multe fotografii cu el; fratelui meu ii este putin frica de el, iar eu ajung destul de greu pe acasa.
Vulpita - batranica familiei! curatica (nu miroase a "caine") si eleganta in miscari; cred ca intr-o viata anterioara a fost o lady!
Michi - mezinul familiei, dar si gurmandul ei! Daca ar fi lasat sa manance, ar manca pana ar face poc. Daca nu-i dai tu sau daca nu fura de la ceilalti, e cu siguranta in gradina sapand dupa cartofi sau luand un ardei gras. E tinut intr-o permanenta cura de slabire. Nu stii daca alearga sau se rostogoleste.
Hammy - e libertinul familiei! daca vrea ceva cere, chiar daca e vorba de afectiune. Daca vrei sa- i oferi si el nu este dispus sa accepte poti sa suni la 112 . Cu siguranta o sa ai nevoie de ingijiri medicale. Asta daca nu stai bine cu fuga.
Photos by 2rcu
Bruno - nu va lasati pacaliti de privirea aproape umana, poate sarii de pe loc la o inaltime mai mare decat a mea si omoara orice vietate care intra noaptea in curtea lui (chiar daca este vorba de mici arici). Si el stranuta si casca uneori de plictiseala! :P
Rex - este batranelul de nadejdie al familiei, un batranel intelept si devotat! Nu am foarte multe fotografii cu el; fratelui meu ii este putin frica de el, iar eu ajung destul de greu pe acasa.
Vulpita - batranica familiei! curatica (nu miroase a "caine") si eleganta in miscari; cred ca intr-o viata anterioara a fost o lady!
Michi - mezinul familiei, dar si gurmandul ei! Daca ar fi lasat sa manance, ar manca pana ar face poc. Daca nu-i dai tu sau daca nu fura de la ceilalti, e cu siguranta in gradina sapand dupa cartofi sau luand un ardei gras. E tinut intr-o permanenta cura de slabire. Nu stii daca alearga sau se rostogoleste.
Hammy - e libertinul familiei! daca vrea ceva cere, chiar daca e vorba de afectiune. Daca vrei sa- i oferi si el nu este dispus sa accepte poti sa suni la 112 . Cu siguranta o sa ai nevoie de ingijiri medicale. Asta daca nu stai bine cu fuga.
Photos by 2rcu
duminică, 12 septembrie 2010
2 copii si 13 ani...
Te-am cunoscut acum 13 ani, la cativa km de Suceava. Era ultima discoteca inainte sa inceapa scoala. Reusisem sa-i scot pe toti copiii de la mamele lor si ma gandeam sa raman acasa. Mi-ar fi parut rau daca as fi facut asta- nu te-as mai fi cunoscut! Sa nu-ti fii prins obrajorii in palmele mele, sa nu te fii privit in ochi si sa sa nu te fii intrebat daca esti bine?! Asa a inceput totul! Chiar daca prima melodie pe care am dansat a fost "If i never see you again", am continuat sa ne vedem aproape in fiecare zi. Au trecut anii! Am trecut prin multe impreuna, multe bune, multe mai putin bune, dar impreuna!
Omul de astazi sunt datorita tie! datorita sufletului tau bun, intelegator, rabdator! chiar nu-mi explic cum mi-ai supravietuit :P! supravietuitorul "tornadei" Talida! Ma bucur si multumesc divinitatii ca esti langa mine in fiecare dimineata, minunandu-te de privirea mea "umana, de Brunisor"!
Omul de astazi sunt datorita tie! datorita sufletului tau bun, intelegator, rabdator! chiar nu-mi explic cum mi-ai supravietuit :P! supravietuitorul "tornadei" Talida! Ma bucur si multumesc divinitatii ca esti langa mine in fiecare dimineata, minunandu-te de privirea mea "umana, de Brunisor"!
joi, 9 septembrie 2010
La un ceai
De obicei cand intreb pe cineva daca vrea ceai primesc raspunsul "nu, merci! nu sunt bolnav!". Replica asta inca ma mai face sa zambesc. Sunt o mare iubitoare de ceai negru si verde. Sincera sa fiu cel verde nu ma impresioneaza, de aceea in decursul timpului am incercat pentru mine si pentru cei care ii pot determina sa-mi incerce experimentele (bineinteles Theo este cobaiul numarul 1- inca in viata, tin sa precizez), sa ii imbunatatesc gustul cu diferite adaosuri (hibiscus, citrice si alte fructe, si unele ingrediente secrete :P).
Nu am fost prin multe ceainarii prin Bucuresti, dar va pot recomanda sa ajungeti, ca tot saptamana asta e festivalul ceaiului si al cafelei, in Green Tea, o viluta mica si cocheta, reprezentand prin saloanele ei cateva lumi diferite. O sa va fie greu sa alegeti dintre zecile de ceaiuri, unele de-a dreptul fantastice, prin servire si combinatie de arome.
Cu toate ca pentru mine ar fi a treia cana din aceasta dimineata, va invit cu drag la un ceai, pe alese!
Nu am fost prin multe ceainarii prin Bucuresti, dar va pot recomanda sa ajungeti, ca tot saptamana asta e festivalul ceaiului si al cafelei, in Green Tea, o viluta mica si cocheta, reprezentand prin saloanele ei cateva lumi diferite. O sa va fie greu sa alegeti dintre zecile de ceaiuri, unele de-a dreptul fantastice, prin servire si combinatie de arome.
Cu toate ca pentru mine ar fi a treia cana din aceasta dimineata, va invit cu drag la un ceai, pe alese!
miercuri, 8 septembrie 2010
The Last Word - movie
Nu o sa pun ca de obicei trailer-ul, ci o sa copiez cateva bucati din subtitrare:
"Si la sfarsit care sunt acele idealuri pe care le pretuim mai mult dintre toate? Pe cine vor alege de sub posomorata necunoscuta lume solara? Tarana ne este aproape, iar eu stau singur, parasit de toti, tremurator pe aripile timpului si mareelor. Cu cat neinduratoarea privire slabeste, lupta deschide drumul catre soapta neduratoarei eterne linisti, si nimbul durerii, ce sterge razand linistit tarmurile amintirilor. Visul m-a ales pe mine, un anonim anost, si mlastina, unde jelesc si tip cu toate puterile mele; ma-ntorc si dispar in vesnica ceata pana nu mai ramane nimic si raman nemiscat."
"In cele mai multe zile, ma simt incastrat intr-un vis, lovind si tipand, incapabil sa ma trezesc de teama ca as respira otrava care atata timp m-a tinut în viata. Asa ca imi tin respiratia, zbatandu-ma in agonie, pana in ziua în care voi putea dormi etern si n-o sa mai visez."
Nu as vrea sa fie acestea ultimele mele cuvinte! Programez multe in viata asta, dar moartea o voi lasa la voia intamplarii. Nu pot spune ca nu m-am gandit ca ar fi o cale mai usoara de "a evada" (imi plac inaltimile, la propriu, poate si caderile; supradozele raman netraumatizante, sau cel putin asa credeam). Sa mori in ziua si exact la ora in care te-ai nascut mi se pare o "iesire din scena" ironica, poate, dar eleganta!
Dar pana atunci o sa incerc sa-mi traiesc fiecare zi ca si cand ar fi ultima, sa ii respect pe cei din jur si sa-mi asum responsabilitatea pentru tot ceea ce fac! Si sper sa fac ceea ce vreau si ce-mi face placere!
PS. La o zi dupa postarea de mai sus, primind numeroase reclamatii (ghiciti de la cine?!! normal ca e Theo-care nu vazuse filmul-cel care-mi spune ca "singurii care ar aprecia asta sunt copii deprimati si cei emo "), tin sa va spun ca acest film se termina intr-o nota optimista si are cateva replici chiar foarte haioase!
"Si la sfarsit care sunt acele idealuri pe care le pretuim mai mult dintre toate? Pe cine vor alege de sub posomorata necunoscuta lume solara? Tarana ne este aproape, iar eu stau singur, parasit de toti, tremurator pe aripile timpului si mareelor. Cu cat neinduratoarea privire slabeste, lupta deschide drumul catre soapta neduratoarei eterne linisti, si nimbul durerii, ce sterge razand linistit tarmurile amintirilor. Visul m-a ales pe mine, un anonim anost, si mlastina, unde jelesc si tip cu toate puterile mele; ma-ntorc si dispar in vesnica ceata pana nu mai ramane nimic si raman nemiscat."
"In cele mai multe zile, ma simt incastrat intr-un vis, lovind si tipand, incapabil sa ma trezesc de teama ca as respira otrava care atata timp m-a tinut în viata. Asa ca imi tin respiratia, zbatandu-ma in agonie, pana in ziua în care voi putea dormi etern si n-o sa mai visez."
Nu as vrea sa fie acestea ultimele mele cuvinte! Programez multe in viata asta, dar moartea o voi lasa la voia intamplarii. Nu pot spune ca nu m-am gandit ca ar fi o cale mai usoara de "a evada" (imi plac inaltimile, la propriu, poate si caderile; supradozele raman netraumatizante, sau cel putin asa credeam). Sa mori in ziua si exact la ora in care te-ai nascut mi se pare o "iesire din scena" ironica, poate, dar eleganta!
Dar pana atunci o sa incerc sa-mi traiesc fiecare zi ca si cand ar fi ultima, sa ii respect pe cei din jur si sa-mi asum responsabilitatea pentru tot ceea ce fac! Si sper sa fac ceea ce vreau si ce-mi face placere!
PS. La o zi dupa postarea de mai sus, primind numeroase reclamatii (ghiciti de la cine?!! normal ca e Theo-care nu vazuse filmul-cel care-mi spune ca "singurii care ar aprecia asta sunt copii deprimati si cei emo "), tin sa va spun ca acest film se termina intr-o nota optimista si are cateva replici chiar foarte haioase!
joi, 26 august 2010
Filme....doua cate doua
Din nou despre filme!
Am redescoperit doua filme incantatoare din anii 50-60: Rear Window, a lui Alfred Hitchcock, si The Apartment. M-au captivat si am reusit sa le savurez fara intreruperi (de obicei nu am stare sa vad un film cap-coada, gasindu-mi treaba, spre disperarea lui Theo; pot face un film de o ora jumatate sa dureze trei ore, eventual vazut in doua zile). Actiunea si personajele sunt de-a dreptul sublime! Doar Grace Kelly sa spun si nimic mai mult!
Un alt film pe care vi-l recomand cu toata inima este Inception; e unul din putinele filme nou aparute, dupa vizionarea caruia am spus "wow!". Stiti povestea "poate eu nu sunt eu, si adevaratul eu....", aici este ceva de genul "eu sunt eu, dar poate eu nu sunt in lumea pe care o stim, ci in visul meu sau al tau, sau poate prins in subconstientul cuiva". Dar ca de obicei, oriunde te afli prins, vis sau realitate, ceea ce conteaza este sa-ti aduca putina fericire!
Si ca sa schimbam genul, daca doriti o altfel de comedie romantica, va recomand 500 Days Of Summer:
M-a incantat peisajul din schitele ce insotesc fiecare zi prezentata, din cele 500, schita vazuta prin ochii sufletului eroului principal.
Si ca sa nu ma plictisesc de tot am inceput sa revad doua seriale: Twilight Zone(2002) si The Outer Limits (1995): "Nu umblati la televizoarele voastre pentru ca tocmai sunteti pe cale sa faceti o incursiune in...Zona Crepusculara" :P Asa cate doi, cate doi...
Am redescoperit doua filme incantatoare din anii 50-60: Rear Window, a lui Alfred Hitchcock, si The Apartment. M-au captivat si am reusit sa le savurez fara intreruperi (de obicei nu am stare sa vad un film cap-coada, gasindu-mi treaba, spre disperarea lui Theo; pot face un film de o ora jumatate sa dureze trei ore, eventual vazut in doua zile). Actiunea si personajele sunt de-a dreptul sublime! Doar Grace Kelly sa spun si nimic mai mult!
Un alt film pe care vi-l recomand cu toata inima este Inception; e unul din putinele filme nou aparute, dupa vizionarea caruia am spus "wow!". Stiti povestea "poate eu nu sunt eu, si adevaratul eu....", aici este ceva de genul "eu sunt eu, dar poate eu nu sunt in lumea pe care o stim, ci in visul meu sau al tau, sau poate prins in subconstientul cuiva". Dar ca de obicei, oriunde te afli prins, vis sau realitate, ceea ce conteaza este sa-ti aduca putina fericire!
Si ca sa schimbam genul, daca doriti o altfel de comedie romantica, va recomand 500 Days Of Summer:
M-a incantat peisajul din schitele ce insotesc fiecare zi prezentata, din cele 500, schita vazuta prin ochii sufletului eroului principal.
Si ca sa nu ma plictisesc de tot am inceput sa revad doua seriale: Twilight Zone(2002) si The Outer Limits (1995): "Nu umblati la televizoarele voastre pentru ca tocmai sunteti pe cale sa faceti o incursiune in...Zona Crepusculara" :P Asa cate doi, cate doi...
vineri, 20 august 2010
Fragmente de senilitate
De felul meu sunt cam senila, lucru demostrat de infarctul pe care era sa il provoc lui Theo; el vroia sa-l ajut sa-si aminteasca o melodie "de la una dintre cele cinci formatii rock pe care le-am ascultat eu in viata asta"(citez un contemporan uracios). Mai groaznic decat ca nu intelegeam ce vrea de la mine, e ca in mintea mea tot numaram formatiile si nu-mi dadeau cinci. Aproape de inima mea au fost intotdeauna Evanescence, Nightwish, Within Temptation, Metallica (care-o fi a cincea nu mi-am amintit :P!!) El tot dadea inainte ca e o melodie pe care am ascultat-o in disperare, videoclipul e cu niste tipi cu parul lung si cu o casa (?!?!tipi cu parul lung?! rockeri?! nu ma ajuta chiar deloc si se uita la mine ca la o nebuna!?!), versurile ceva cu "red lips". Inca o data fabulosul google, combinat cu youtube-ul, ma scapa de frustrarea care incepea sa ma cuprinda! Este doar un episod al senilitatii mele! Bine ca nu doare!
Nightwish - While Your Lips Are Still Red
Nightwish - While Your Lips Are Still Red
luni, 9 august 2010
Caldura mare, mon cher!
Ce mai conteaza cat arata termometru cand curge transpiratia pe tine ca apa la dus!?! Caldura mare, mon cher!! Trebuie sa evadam din purgatoriul asta! Cate o zi, dar ce conteaza?!
O zi la Sinaia: cu personalul! V-am spus ca iubesc sa merg cu trenul?! Parca in leaganul rotilor de tren imi gasesc o liniste si o perceptie diferita asupra momentului vietii in care ma aflu! Nu va intereseaza stiu :P! Sa va spun de aerul care nu ne mai intra in plamani de curat ce era, de Peles, de Pelisor, de cota 1400. Din experienta va spun ca daca mergeti cu telecabina e mai bine sa va luati doar cate un bilet pentru ca s-ar putea sa va placa atat de mult peisajul incat sa vreti sa mai mergeti si pe jos chiar si pana la cota 2000; asta daca Ursuletul vostru nu spune ca nu mai poate face un pas. Cateva fotografii sa vedeti de cata verdeata si de cate frumuseti va puteti bucura macar pentru o zi!
O zi la Cernica: daca doriti sa trageti o fuga si pe la Manastire; daca nu, pe un drum la stanga ajungeti sa va luati in primire un copac cu umbra lui, dupa ce ati platit 5 lei taxa de ecologizare (iti dau chiar si un sac mare, negru, de plastic)! Am cam umbrat dupa copacul cu umbra ca era o mizerie in padurice de-mi venise cheful de curatenie generala si era cat pe ce sa folosesc sacul pentru mizeria altora daca nu ma tempera Theo! Cred ca asta era si scopul, dar eu ma prind mai greu! Dar era racoare, si daca nu era fumul de la gratare, era chiar minunat sa ne rasfatam cu cartile si sandvisurile noastre!
O zi la Mogosoaia: pentru week-endul viitor! Imi place mult Mogosoaia! Si mai ales e si racoare! Sper sa vad planand si puisorul de uliu care cazuse din cuib data trecuta cand am trecut pe acolo!
Dar pana atunci, caldura mare, mon cher!!
O zi la Sinaia: cu personalul! V-am spus ca iubesc sa merg cu trenul?! Parca in leaganul rotilor de tren imi gasesc o liniste si o perceptie diferita asupra momentului vietii in care ma aflu! Nu va intereseaza stiu :P! Sa va spun de aerul care nu ne mai intra in plamani de curat ce era, de Peles, de Pelisor, de cota 1400. Din experienta va spun ca daca mergeti cu telecabina e mai bine sa va luati doar cate un bilet pentru ca s-ar putea sa va placa atat de mult peisajul incat sa vreti sa mai mergeti si pe jos chiar si pana la cota 2000; asta daca Ursuletul vostru nu spune ca nu mai poate face un pas. Cateva fotografii sa vedeti de cata verdeata si de cate frumuseti va puteti bucura macar pentru o zi!
O zi la Cernica: daca doriti sa trageti o fuga si pe la Manastire; daca nu, pe un drum la stanga ajungeti sa va luati in primire un copac cu umbra lui, dupa ce ati platit 5 lei taxa de ecologizare (iti dau chiar si un sac mare, negru, de plastic)! Am cam umbrat dupa copacul cu umbra ca era o mizerie in padurice de-mi venise cheful de curatenie generala si era cat pe ce sa folosesc sacul pentru mizeria altora daca nu ma tempera Theo! Cred ca asta era si scopul, dar eu ma prind mai greu! Dar era racoare, si daca nu era fumul de la gratare, era chiar minunat sa ne rasfatam cu cartile si sandvisurile noastre!
O zi la Mogosoaia: pentru week-endul viitor! Imi place mult Mogosoaia! Si mai ales e si racoare! Sper sa vad planand si puisorul de uliu care cazuse din cuib data trecuta cand am trecut pe acolo!
Dar pana atunci, caldura mare, mon cher!!
miercuri, 4 august 2010
luni, 26 iulie 2010
Sunt oameni...
Sunt oameni care iti lumineaza ziua cu prezenta lor, cu perlele pe care le scot, cu efervescenta lor haioasa! Uneori ai norocul sa-ti fie colegi! Numai bine te obisnuiesti cu ei si trebuie sa plece, si tu ramai cu amintirea tuturor "dudelor", chiar si a "phyto-dudelor"(multumesc ca de atunci nu mai pot vedea nici un produs din gama prea-minunata fara sa zambesc)!
Ce as putea sa va doresc, dragele mele, decat ce-mi doresc si eu: "i wanna be a billionaire so f...ing bad!" Si pe langa asta un gram de noroc, ca nu strica!
Ce as putea sa va doresc, dragele mele, decat ce-mi doresc si eu: "i wanna be a billionaire so f...ing bad!" Si pe langa asta un gram de noroc, ca nu strica!
joi, 22 iulie 2010
"sunt la volan!"-"bine! pa!"
E mai important un apel sau propria viata?! In ultima saptamana am vazut o multime de imagini si filmulete din campaniile impotriva folosirii telefonului mobil la volan. Am fost socata de duritatea abordarii, dar cred ca doar asa pot sa aiba efect! sau mai bine zis ca la mine a avut efect (oi fi eu mai slaba de inger :P)!
La inceput am vazut o imagine dintr-o astfel de campanie (imagine pe care din pacate nu o mai gasesc): o gospodina care tine in mana un mobil din care tasneste sange!
Apoi o multime de filmulete, dintre care acesta e cel mai graitor:
Si daca tot veni vorba de accidente rutiere:
Sporovaiam cu frate-miu si imi spune de un test facut de cei de la TopGear - au condus pe acelasi traseu si bauti si vorbind la celular. Rezultatul a fost: au condus groaznic vorbind la celular si asa si asa fiind chercheliti; dar, dupa mine, tot nu e in regula sa te urci la volan chit ca ai baut doar o bere.
Aveti grija de voi si de ceilalti!
La inceput am vazut o imagine dintr-o astfel de campanie (imagine pe care din pacate nu o mai gasesc): o gospodina care tine in mana un mobil din care tasneste sange!
Apoi o multime de filmulete, dintre care acesta e cel mai graitor:
Si daca tot veni vorba de accidente rutiere:
Sporovaiam cu frate-miu si imi spune de un test facut de cei de la TopGear - au condus pe acelasi traseu si bauti si vorbind la celular. Rezultatul a fost: au condus groaznic vorbind la celular si asa si asa fiind chercheliti; dar, dupa mine, tot nu e in regula sa te urci la volan chit ca ai baut doar o bere.
Aveti grija de voi si de ceilalti!
joi, 15 iulie 2010
La multi ani, draga mama!
E una dintre cele mai bune persoane pe care le-am cunoscut in decursul celor 31 de ani! cu un suflet mare, blanda, incercand sa ajute pe toata lumea si sa nu supere pe nimeni, incapatanata, perfectionista, indurand multe doar pentru a ne proteja si a tine familia unita! Ea e Mama!
Asculta mai multe audio Muzica
Imi amintesc ca ne recita o multime de poezii; cat de fericiti eram cand auzeam "A venit un lup din crang" si cat plangeam la "El Zorab" si "Moartea caprioarei"! As vrea s-o mai aud recitand si sunt ferm convinsa ca inca le mai tine minte pe toate!
Asculta mai multe audio Muzica
PS: In fotografie suntem eu, ferindu-ma de aparatul de fotografiat (ca de obicei de atunci incoace) si mama.
luni, 12 iulie 2010
Film in loc de meci sau meci in loc de film?!
Nu sunt microbista si nici nu stiu sa apreciez ideea de a fi partasa (chiar daca doar prin intermediul ecranului televizorului sau a unui proiector) la finala unui campionat mondial de fotbal. Respect insa ideea de a fi alaturi de cei care iti impartasesc pasiunea si trairile. Ceea ce mi-a placut din tot campionatul nu e un meci, nu e un fotbalist sau antrenor, ci caracatita Paul :)
Nefiind obligata sa urmaresc partida, datorita tv tunerului, m-am delectat cu o comedie cum nu mai vazusem de mult. Se numeste "My Man Godfrey" din 1936, varianta "colorata". Replicile, personajele, atmosfera au fost la superlativ! Am gasit un trailer al lui din 1936 si am ramas surprinsa de cat de diferit se faceau trailerele atunci fata de acum (in care sunt cuprinse cele mai bune faze, vizionarea ulterioara a filmului lasandu-ti un gust amar)!
Nefiind obligata sa urmaresc partida, datorita tv tunerului, m-am delectat cu o comedie cum nu mai vazusem de mult. Se numeste "My Man Godfrey" din 1936, varianta "colorata". Replicile, personajele, atmosfera au fost la superlativ! Am gasit un trailer al lui din 1936 si am ramas surprinsa de cat de diferit se faceau trailerele atunci fata de acum (in care sunt cuprinse cele mai bune faze, vizionarea ulterioara a filmului lasandu-ti un gust amar)!
joi, 8 iulie 2010
Minunatia asta care se numeste Facebook
Am intrat si eu in minunatia asta care se numeste Facebook, nu ca sa ma joc sau sa "socializez", ci pentru ca toata lumea ma intreba daca am cont. Inca nu sunt dumirita cum si ce inseamna tot pe acolo; ma refer la faptul ca vroia sau trebuia cineva sa scrie pe peretele meu; nici nu stiam ca am un perete pe acolo, ca as fi luat si eu o cutie cu amorsa si niste vopsea lavabila si l-as fi facut si eu mai frumusel ca tot e vara si se poarta "curatenia de vara" (ca si conturile pe Facebook :P). Am vazut ca Ingrid e terorizata cu intrebari ce ma privesc: "vrei sa bei un suc cu Tali?", "care e melodia preferata a ei?". Biata de ea cum sa stie, ca nici eu nu stiu care e melodia mea preferata; am o alta melodie preferata in fiecare zi, din alt gen muzical, si daca mai pui la socoteala si dispozitia in care sunt, rezulta cate doua-trei melodii preferate pe zi!:P O alta intrebare pe care am vazut-o acolo a fost ceva de genul: considerati ca oamenii ar trebui sa se casatoreasca tineri sau sa mai astepte. Aici as avea foarte multe de comentat, dar pe moment ma abtin.
Probabil ca sunt o groaza de lucruri dragute si interesante pe acest site si eu am dat importanta unor chestii atat de minore! Dar ca socializezi consider ca e mai minunat sa iesi cu prietenii la un(o) ceai/cafea/bere/vin. Sa-i poti strange mana sau sa-i oferi o imbratisare cand are nevoie, asta ar insemna un prieten in mintea mea cea batrana! Dar cine sunt eu sa comentez atat?! Sunt doar cea care a zambit cateva zile dupa ce a gasit in cutia postala o felicitare de la o prietena aflata la mii de kilometrii departare!
In ultima vreme ascult din nou mult RNB; e foarte relaxant:
Asculta mai multe audio Muzica
Probabil ca sunt o groaza de lucruri dragute si interesante pe acest site si eu am dat importanta unor chestii atat de minore! Dar ca socializezi consider ca e mai minunat sa iesi cu prietenii la un(o) ceai/cafea/bere/vin. Sa-i poti strange mana sau sa-i oferi o imbratisare cand are nevoie, asta ar insemna un prieten in mintea mea cea batrana! Dar cine sunt eu sa comentez atat?! Sunt doar cea care a zambit cateva zile dupa ce a gasit in cutia postala o felicitare de la o prietena aflata la mii de kilometrii departare!
In ultima vreme ascult din nou mult RNB; e foarte relaxant:
Asculta mai multe audio Muzica
joi, 1 iulie 2010
Pentru timpul liber si nu numai!
Cred ca toti avem zile in care atunci cand ne cade un ziar in mana ne repezim direct la pagina cu bancuri, rebus sau sudoku, nevrand sa stim de nimeni si nimic din lumea asta! Cam acelasi tratament aplic eu mail-urilor: ceva haios atunci ok, daca nu, mai poate astepta pana alta data! Ca in povestea unui coleg al unui prieten (v-am zapacit, nu-i asa?!): mergand cu o masina de distributie si avand treaba si la un spital de "glumeti", trecand de poarta le sare un nebun in fata: Stati! bineinteles se conformeaza. Ii intreaba "sunteti nebuni?"; dupa o clipa de ragaz, raspunde unul dintre cei din masina cu curaj "Da!". Omul din fata masinii se da la o parte si le spune incantat "Treceti!". Eu raman cu curiozitatea mea: ce s-ar fi intamplat daca raspundeau "nu"?
Dar am deviat de la subiect! Am primit cateva imagini chiar dragute sub titlul "de ce se apuca profesorii de baut?!" (daca e vorba de cei de la Matematica, eu am alt raspuns :P)
Si apoi mi-am confirmat ca am ajuns o baba cu un test care se bazeaza pe memoria vizuala pentru determinarea varstei creierului (in fereastra iti apar cateva numere si apoi dispar si tu trebuie sa apesi pe cerculetele ramase in locul lor, dar in ordinea crescatoare a numerelor de dinainte)!
Enjoy!
Dar am deviat de la subiect! Am primit cateva imagini chiar dragute sub titlul "de ce se apuca profesorii de baut?!" (daca e vorba de cei de la Matematica, eu am alt raspuns :P)
Si apoi mi-am confirmat ca am ajuns o baba cu un test care se bazeaza pe memoria vizuala pentru determinarea varstei creierului (in fereastra iti apar cateva numere si apoi dispar si tu trebuie sa apesi pe cerculetele ramase in locul lor, dar in ordinea crescatoare a numerelor de dinainte)!
Enjoy!
sâmbătă, 26 iunie 2010
"Tu voi fa l'americano"
Oriunde as fi si orice as face ma urmareste melodia "Americano"!
In urma cu ani in perioada mea "italiana" am ascultat varianta mai originala a acestei melodii!
Va las si pe voi sa decideti care din variante va place!
In urma cu ani in perioada mea "italiana" am ascultat varianta mai originala a acestei melodii!
Va las si pe voi sa decideti care din variante va place!
vineri, 25 iunie 2010
Fani Ikea din toata lumea uniti-va!
Sunt Tali si am o problema cu Ikea! Cred ca toata lumea stie ca sunt fan Ikea! Ajunsesem la un moment dat sa vad interiorul apartamentelor pe magazinuldecase.ro si in imaginatia mea sa le modific de la zugravit, pereti demolati, pana la aranjatul cu mobila si accesorii. Ghiciti de unde?! daaa, toate de la Ikea!
Nu aveti idee cum e sa intrati pe ikea.com si sa luati toate tarile la rand sa vedeti in care din ele a aparut mai repede catalogul, sa clikaiti la nesfarsit pe o pagina a carei limba nu o sa o cunoasteti niciodata, bazandu-va mai mult pe intuitie! Deci am o problema si se pare ca e grava :P! Anul asta am sa incerc sa am rabdare pana la sfarsitul lui august cand apare noul catalog! Am sa incerc doar!
Maine va fi sarbatoare la Ikea, sarbatoarea de Midsummer Day! Sarbatoresc solstitiul de vara, soarele si lumina lui. Cred ca noi nu o sa ne bucuram de soare prea mult maine, dar ei tot ne asteapta magazinul fiind deschis pana la ora 2 noaptea. Degustarile si alte nimicuri nu m-au impresionat. Dar sa ai o sarbatoare in care sa te bucuri ca esti inca scaldat in razele soarelui, asta da!
Voi intelege daca atunci cand ma veti vedea pe trotuar o sa traversati.
Nu aveti idee cum e sa intrati pe ikea.com si sa luati toate tarile la rand sa vedeti in care din ele a aparut mai repede catalogul, sa clikaiti la nesfarsit pe o pagina a carei limba nu o sa o cunoasteti niciodata, bazandu-va mai mult pe intuitie! Deci am o problema si se pare ca e grava :P! Anul asta am sa incerc sa am rabdare pana la sfarsitul lui august cand apare noul catalog! Am sa incerc doar!
Maine va fi sarbatoare la Ikea, sarbatoarea de Midsummer Day! Sarbatoresc solstitiul de vara, soarele si lumina lui. Cred ca noi nu o sa ne bucuram de soare prea mult maine, dar ei tot ne asteapta magazinul fiind deschis pana la ora 2 noaptea. Degustarile si alte nimicuri nu m-au impresionat. Dar sa ai o sarbatoare in care sa te bucuri ca esti inca scaldat in razele soarelui, asta da!
Voi intelege daca atunci cand ma veti vedea pe trotuar o sa traversati.
Aroganta sau nu?!
Mergand grabita, la prima ora, spre metrou primesc un fluturas. Ma uitam deja dupa un cos de gunoi; intorc fluturasul si citesc. Zambesc! Nu arunc biletelul scos la imprimanta, ci il pun in gardul de sarma. M-am uitat in stanga in dreapta unde sa fac cu mana la o camera, si nimic.. Apoi o alta idee mi-a venit, idee care mi-a fost intarita si de primirea aceluiasi fluturas 3 ore mai tarziu: e o AROGANTA! trebuie sa imparta nu stiu cate sute de fluturasi din astia intr-o dimineata?!
Ca de obicei sunt pe fuga si nu am vreme sa-i ascult pe baietii de la Radio Zu, sa imi verific teoria, dar o sa aflu zilele viitoare!
Reproduc fluturasul:
"Buna, daca vrei sa ne plimbam prin parc sau sa mergem la un film, la un muzeu, la un restaurant, la mine acasa sau ce propui tu cauta-ma la telefon 0768..... sau pe messenger ID:........@yahoo.com. Intelectual, 23 de ani, 180 inaltime si 74 kg. Locuiesc singur in zona Titan si caut prietena.
Nu ai ce pierde daca ne intalnim, nu vei regreta nici o clipa, nici o secunda alaturi de mine.
P.S.Daca nu vrei, nu rupe biletul, da-l la o alta fata care vrea".
Sper din tot sufletul sa fie o aroganta sau o gluma facuta de prieteni unuia care merita! Daca nu este nici una din variante, cu toata originalitatea, tot jalnic pare!
Pe doritoarele numarului de telefon si id-ului de mess le rog sa ia legatura cu Theo, caruia i-am dat spre pastrare fluturasul! :P
Ca de obicei sunt pe fuga si nu am vreme sa-i ascult pe baietii de la Radio Zu, sa imi verific teoria, dar o sa aflu zilele viitoare!
Reproduc fluturasul:
"Buna, daca vrei sa ne plimbam prin parc sau sa mergem la un film, la un muzeu, la un restaurant, la mine acasa sau ce propui tu cauta-ma la telefon 0768..... sau pe messenger ID:........@yahoo.com. Intelectual, 23 de ani, 180 inaltime si 74 kg. Locuiesc singur in zona Titan si caut prietena.
Nu ai ce pierde daca ne intalnim, nu vei regreta nici o clipa, nici o secunda alaturi de mine.
P.S.Daca nu vrei, nu rupe biletul, da-l la o alta fata care vrea".
Sper din tot sufletul sa fie o aroganta sau o gluma facuta de prieteni unuia care merita! Daca nu este nici una din variante, cu toata originalitatea, tot jalnic pare!
Pe doritoarele numarului de telefon si id-ului de mess le rog sa ia legatura cu Theo, caruia i-am dat spre pastrare fluturasul! :P
luni, 21 iunie 2010
Filme pentru zile ploioase
Vin cu cateva filme de vazut intr-o dupa-amiaza innorata de week-end (sa speram ca nu o sa fie chiar atat de multe vara asta, ca s-ar putea sa nu am atatea filme care sa-mi placa :P)! Unul sintre ele este Soul Kitchen; m-a destins si prin simplu fapt ca nu a fost in engleza! Stiti ca am o problema cu "americanismele", dar mai acord o sansa pentru Shes Out Of My League, mai ales pentru replicile baietilor! Mai astept un week-end cu ploaie pentru The Nines si pentru The Last Word (filme din anii trecuti care mi-au scapat!)
vineri, 11 iunie 2010
Bucuresti - locuri si impresii
As vrea sa va impartasesc cateva impresii despre locuri din Bucuresti care s-au dovedit de curand altfel decat le stiam eu!
Primul ar fi Lipscani-ul! Eu il stiam darapanat si brazdat, cu iz de pivnita, cu Gara Lipscani, cu papanasii de acolo, cu Teatru de Comedie si Studio Casandra (sa vedeti cat de darapanat este acum; cate piese am vazut acolo cand eram tanara!), cu Stavropoleos si multe altele! Uite ca-l descopar metamorfozat- inca nu m-am hotarat daca e de bine sau de rau!
Terasele au invadat stradutele cu piatra cubica, dar mai rau este ca si fitele au facut acelasi lucru! Trecand intr-o plimbare pe acolo, la inceput m-am simtit ca in clasele mici, cand tovarasa invatatoare ne inspecta unghiile si batistutele! Apoi am trecut la nivelul doi - vita la targ! Nu mai stau asa bine cu nervii, asa ca, dupa cateva boticuri glossate in vant si cateva priviri gretoase de pitzi, am luat o umbrela, pornita sa dau in stanga si in dreapta! Ma' calma!! calma!!!
In afara de asta, daca reusitit sa gasiti o masa libera, e un loc minunat sa iesiti cu prietenii sau sa admirati domnisoarele Bucurestiului!
Alt loc este Parcul Coltea! E vorba de micul parc dintre spital si gura de metrou! Destul de anost in timpul saptamanii, dar total transformat in serile de sambata si duminica de muzica clasica si uneori si de poezie! Aici poti sa visezi..poti sa visezi "visul unei nopti de vara!"..de acum si pana la toamna!
Primul ar fi Lipscani-ul! Eu il stiam darapanat si brazdat, cu iz de pivnita, cu Gara Lipscani, cu papanasii de acolo, cu Teatru de Comedie si Studio Casandra (sa vedeti cat de darapanat este acum; cate piese am vazut acolo cand eram tanara!), cu Stavropoleos si multe altele! Uite ca-l descopar metamorfozat- inca nu m-am hotarat daca e de bine sau de rau!
Terasele au invadat stradutele cu piatra cubica, dar mai rau este ca si fitele au facut acelasi lucru! Trecand intr-o plimbare pe acolo, la inceput m-am simtit ca in clasele mici, cand tovarasa invatatoare ne inspecta unghiile si batistutele! Apoi am trecut la nivelul doi - vita la targ! Nu mai stau asa bine cu nervii, asa ca, dupa cateva boticuri glossate in vant si cateva priviri gretoase de pitzi, am luat o umbrela, pornita sa dau in stanga si in dreapta! Ma' calma!! calma!!!
In afara de asta, daca reusitit sa gasiti o masa libera, e un loc minunat sa iesiti cu prietenii sau sa admirati domnisoarele Bucurestiului!
Alt loc este Parcul Coltea! E vorba de micul parc dintre spital si gura de metrou! Destul de anost in timpul saptamanii, dar total transformat in serile de sambata si duminica de muzica clasica si uneori si de poezie! Aici poti sa visezi..poti sa visezi "visul unei nopti de vara!"..de acum si pana la toamna!
miercuri, 2 iunie 2010
Mar Adentro
Ce ati face daca intr-o zi datorita unui accident v-ati trezi imobilizati, depinzand de altii, constransi sa va duceti restul zilelor intre patru pereti? Ce ati face daca viata v-ar parea imposibil de trait datorita durerilor fizice? Ce ati alege?
Draga mea stii ca intotdeauna o sa te incurajez sa lupti! noptile pot fi crunte, dar in intunericul lor este cineva acolo cu insomniile ei care-ti va fi mereu aproape cu gandul si sufletul!
Draga mea stii ca intotdeauna o sa te incurajez sa lupti! noptile pot fi crunte, dar in intunericul lor este cineva acolo cu insomniile ei care-ti va fi mereu aproape cu gandul si sufletul!
duminică, 30 mai 2010
Eurovisionul meu!
In fiecare an ma uit la Eurovision cu mai multa sau mai putina pasiune! Sunt uimita de fiecare data de cum se acorda puntele astea in functie niste factori (care ma depasesc) geografici, sociali si mai nou se pare ca si economici! Stiu ca de obicei castiga o melodie flower-power (mai putin in anul in care au castigat cei de la Lordi-cat m-au oripilat la inceput si cat de mult mi-au placut dupa!). Anul trecut mi-a placut melodia, dar gata anul asta nu mai suport!
De aceea am ales sa-mi fac eu clasamentul meu, doar al meu:
Pe primul loc: Ucraina - pentru vocea fetei si mai ales pentru mesajul melodiei!
Pe locul doi: Turcia - cu toate ca o melodie rock nu prea isi are locul la Eurovision, imi place si cu asta gata!
Pe locul trei: Belgia - o voce minunata si un cantec simplu despre..Tom!
Urmatorii pe lista mea sunt cei din Rusia - dar au ajuns pe locul asta dupa ce am cautat versurile pe net; sincera sa fiu nu le-am prea am inteles in timpul prestatiei! Am spus atunci ca e o melodie perfecta pentru betie!
Sa nu ma invinuiti de lipsa de patriotism! E frumoasa vocea Paulei Seling, dar nu o vreau in top 3!
O sa trebuiasca sa invat dansul baietilor din Franta si sa-mi pregatesc nervii pentru vara asta - sunt sigura ca vom asculta pana la refuz melodia lor!
De aceea am ales sa-mi fac eu clasamentul meu, doar al meu:
Pe primul loc: Ucraina - pentru vocea fetei si mai ales pentru mesajul melodiei!
Pe locul doi: Turcia - cu toate ca o melodie rock nu prea isi are locul la Eurovision, imi place si cu asta gata!
Pe locul trei: Belgia - o voce minunata si un cantec simplu despre..Tom!
Urmatorii pe lista mea sunt cei din Rusia - dar au ajuns pe locul asta dupa ce am cautat versurile pe net; sincera sa fiu nu le-am prea am inteles in timpul prestatiei! Am spus atunci ca e o melodie perfecta pentru betie!
Sa nu ma invinuiti de lipsa de patriotism! E frumoasa vocea Paulei Seling, dar nu o vreau in top 3!
O sa trebuiasca sa invat dansul baietilor din Franta si sa-mi pregatesc nervii pentru vara asta - sunt sigura ca vom asculta pana la refuz melodia lor!
vineri, 28 mai 2010
Azi nu..
Mi-a fost dedicata melodia ce-o veti asculta! Nu aveti idee cat de bine imi caracterizeaza unele zile! Si spre rusinea mea (rogu-va nu-mi luati sinceritatea in nume de rau si sa nu va suparati) si ziua de nastere, cand in fiecare an dau un adevarat test la diplomatie! Anul viitor poate nu o sa fie o zi "azi nu!"
joi, 27 mai 2010
Un week-end nebun!
Nu stiu daca ati vazut reclama la un croassant in care un adolescent (pe care nu stiu din ce motiv imi vine sa-l bat)povesteste cum a trait la foc automat un sfarsit de saptamana. Am fost si eu intr-un week-end din asta nebun, dar, datorita jumatatii mele ardelene, eu o sa va povestesc mai molcom!
Trenul - pana la Brasov..Daca ati ajuns acolo e pacat sa plecati fara sa vizitati Biserica Neagra (ne ratacisem la un moment dat si ne-am gasit sa-l intrebam, pe singurul om de pe strada care nu vorbea romana, unde gasim Black Church - a fost extrem de dragut si s-a chinuit intr-o francezo-engleza sa ne raspunda), bastioanul si turnurile Brasovului, Cetatea Brasovului(atat de comerciala in zile noastre), Piata Sfatului si daca mai aveti o picatura de energie sa va tarati pana la telecabina sa urcati pe Tampa, e grozav! Puteti manca ieftin si pe saturate la Ando's, un gen de fast-food de langa Teatru Dramatic, ca sa aveti putere sa ajungeti pana la gara si sa porniti spre...Codlea!!
Nu am mai fost niciodata aici! Am iesit din gara; aveam o harta la noi, si cu aparatul de fotografiat eram ca niste chinezoi! Mergeam pe strada pustie; ne-a busit rasul cand la un moment dat am inceput sa cantam in acelasi timp melodia lui Margineanu "nu e nimeni pe strada ochii tristi sa mi-i vada!" Eram putin speriata pentru ca vazusem niste fotografii din Codlea cu niste case sasesti grozave si ceea ce vedeam era cam dezolant! Vad pe un gard, niste sarma ghimpata strasnica, fac poze si dupa cativa metri vad ca era fotografiatul interzis. Ma revolt ca nu ma lasa astia sa fotografiez orasul, si dupa doar 3-4 pasi vad placuta de pe zid: Ministerul Justitiei, Penitenciarul Codlea! Ascund repede aparatul! de unde sa stiu ca in Codlea e penitenciar?! Urmatorul meu gand a fost: cu ce plecam mai repede de aici?! Dar am mai facut vreo suta de metri si ce sa vezi?! Casele mele dragi cu portita si Biserica Luterana! Atat de linistit, un satuc de munte! Minunat! La intervale de timp ne spuneam unul altuia: "mai spune si tu ceva, ca ma dor urechile de atata liniste!"
Am gasit Pensiunea "La Milos" aproape de padure, unde doamna Cati ne-a servit unele din cele mai bune gogosi pe care le-am mancat vreodata! "Come to the dark side, we have donuts!" Glumesc desigur! sunt niste oameni minunati cu o casa primitoare, plina de poveste! Daca e vremea cat de cat frumoasa puteti face trasee sa ajungeti pe varful Magura sau puteti merge la strand in padure!
Apoi cu "ia-ma nene" pana in Fagaras, sa vizitam cetatea Fagarasului, cu fortificatii bine pastrate. Ne-a mers la suflet! Si apoi cu autobuzul pana in Brasov si apoi cu trenul inapoi in Bucuresti, unde cu rucsacul in spate am iesit la o bere pe Lipscani!
Am ales cateva fotografii:
Brasov
Codlea
Fagaras
Trenul - pana la Brasov..Daca ati ajuns acolo e pacat sa plecati fara sa vizitati Biserica Neagra (ne ratacisem la un moment dat si ne-am gasit sa-l intrebam, pe singurul om de pe strada care nu vorbea romana, unde gasim Black Church - a fost extrem de dragut si s-a chinuit intr-o francezo-engleza sa ne raspunda), bastioanul si turnurile Brasovului, Cetatea Brasovului(atat de comerciala in zile noastre), Piata Sfatului si daca mai aveti o picatura de energie sa va tarati pana la telecabina sa urcati pe Tampa, e grozav! Puteti manca ieftin si pe saturate la Ando's, un gen de fast-food de langa Teatru Dramatic, ca sa aveti putere sa ajungeti pana la gara si sa porniti spre...Codlea!!
Nu am mai fost niciodata aici! Am iesit din gara; aveam o harta la noi, si cu aparatul de fotografiat eram ca niste chinezoi! Mergeam pe strada pustie; ne-a busit rasul cand la un moment dat am inceput sa cantam in acelasi timp melodia lui Margineanu "nu e nimeni pe strada ochii tristi sa mi-i vada!" Eram putin speriata pentru ca vazusem niste fotografii din Codlea cu niste case sasesti grozave si ceea ce vedeam era cam dezolant! Vad pe un gard, niste sarma ghimpata strasnica, fac poze si dupa cativa metri vad ca era fotografiatul interzis. Ma revolt ca nu ma lasa astia sa fotografiez orasul, si dupa doar 3-4 pasi vad placuta de pe zid: Ministerul Justitiei, Penitenciarul Codlea! Ascund repede aparatul! de unde sa stiu ca in Codlea e penitenciar?! Urmatorul meu gand a fost: cu ce plecam mai repede de aici?! Dar am mai facut vreo suta de metri si ce sa vezi?! Casele mele dragi cu portita si Biserica Luterana! Atat de linistit, un satuc de munte! Minunat! La intervale de timp ne spuneam unul altuia: "mai spune si tu ceva, ca ma dor urechile de atata liniste!"
Am gasit Pensiunea "La Milos" aproape de padure, unde doamna Cati ne-a servit unele din cele mai bune gogosi pe care le-am mancat vreodata! "Come to the dark side, we have donuts!" Glumesc desigur! sunt niste oameni minunati cu o casa primitoare, plina de poveste! Daca e vremea cat de cat frumoasa puteti face trasee sa ajungeti pe varful Magura sau puteti merge la strand in padure!
Apoi cu "ia-ma nene" pana in Fagaras, sa vizitam cetatea Fagarasului, cu fortificatii bine pastrate. Ne-a mers la suflet! Si apoi cu autobuzul pana in Brasov si apoi cu trenul inapoi in Bucuresti, unde cu rucsacul in spate am iesit la o bere pe Lipscani!
Am ales cateva fotografii:
Brasov
Codlea
Fagaras
joi, 6 mai 2010
"Alerg in jurul lumii..."
Deschisesem calculatorul si incercam sa-mi adun ideile si sa-mi descarc sufletul dupa ultima carte pe care am citit-o, si in linistea diminetii aud melodia "In jurul lumii". Uit de Galaad, de batranul pastor, de povestea lui...murmur fara sa-mi dau seama "si am alergat sa ma gasesc .....si am alergat sa-nvat sa iubesc..... si alerg in jurul lumii...alerg in jurul lumii"...am fugit! :)
luni, 26 aprilie 2010
Flori, fete si baieti!
De vreo doua saptamani m-am apucat sa fac "sondaje"! Stiti probabil ca nu cred in sondaje, deci fiecare a raspuns ce a crezut de cuviita, si ceea ce a rezultat e o concluzie extrem de subiectiva (la fel ca'n politica!! nu credeti?!). Intrebarile mele au fost referitoare la flori, la cat de des primesc fetele flori, la ce flori le plac si apoi pentru partenerii lor (daca i-am prins) daca stiu care sunt florile preferate ale fetei de langa ei si de obicei daca isi amintesc cand le-au oferit ultima data.
Concluzia: fetelor le place sa primeasca orice flori (chiar daca nu le prea plac florile respective, pot sa treaca cu vederea), oricat de des; din pacate se intampla des doar la inceputul relatiei, pentru ca apoi pe principiul "mai rarut, ca-i mai dragut" sa primeasca flori cand partenerii lor fac cate o boacana sau la vreo aniversare.
De baieti ce sa va spun?! Numarul celor chestionati a fost mai mic. De obicei stiu ce flori nu le plac fetelor de langa ei, iar la capitolul cand le-au daruit ultima data flori cred ca-si aduc mai bine aminte (cu lux de amanunte) cand au baut bere sau un pahar de vin in ultimele luni! Astia-s baietii nostrii! sa-i stapanim sanatoase :P
Concluzia: fetelor le place sa primeasca orice flori (chiar daca nu le prea plac florile respective, pot sa treaca cu vederea), oricat de des; din pacate se intampla des doar la inceputul relatiei, pentru ca apoi pe principiul "mai rarut, ca-i mai dragut" sa primeasca flori cand partenerii lor fac cate o boacana sau la vreo aniversare.
De baieti ce sa va spun?! Numarul celor chestionati a fost mai mic. De obicei stiu ce flori nu le plac fetelor de langa ei, iar la capitolul cand le-au daruit ultima data flori cred ca-si aduc mai bine aminte (cu lux de amanunte) cand au baut bere sau un pahar de vin in ultimele luni! Astia-s baietii nostrii! sa-i stapanim sanatoase :P
duminică, 18 aprilie 2010
Share a status message!
Cateodata intru pe messenger doar pentru a vedea ce mesaje insotesc fetele din lista mea. De multe ori am zambit la ideile care trec prin capul copiilor de pe acolo: "ma dau cu tancu' in parculet", "pe voi nu v-au rugat parintii sa fugiti de acasa?!", "cand esti prost de mic, cand cresti numa' te joci", "offline", "daca te-am jignit, am savurat-o", si mesajul care m-a facut sa rad :"Come to the dark side, we have cookies!"(tineti cont ca-l avea ca image pe Garfield)
Daca mai aveti idei haioase proprii sau imprumutate va astept oricand si va multumesc pentru zambetul pe care mi-l aduceti!
Daca mai aveti idei haioase proprii sau imprumutate va astept oricand si va multumesc pentru zambetul pe care mi-l aduceti!
marți, 13 aprilie 2010
Sarbatori vin, sarbatori trec....
La fiecare sarbatoare a Pastelui astept sa "simt" ceva; nu stiu cum sa definesc acel ceva...astept poate o "binecuvantare divina" (mda, suna atat de..) parca ar trebui sa vina cineva sa-ti livreze cu sacul si apoi sa te puna sa semnezi de primire. Si pe masura ce trec anii sunt mai dezamagita de tot si toate!
Poate si alegatura de dinainte si cea pana sa luam Lumina au avut o mica-mare influenta!
Am vrut sa mergem la slujba de Inviere la Mogosoaia, la biserica Sfantul Gheorghe, mica si veche, raiul pe pamant am gandit! Si iata-ne ajunsi acolo intampinati la intrarea in complex de o mare de politisti! Am gandit ca vor si ei sa petreaca frumos Invierea; ei gandeau altceva: ochii lor goi il urmareau pe frate-miu care e cam chelbos (na, deh, chiar daca e tanar, nu-l mai ajuta natura). Pe aleea complexului am inteles dupa straiele sclipitoare si dupa dintii albi care straluceau in intunericul.. noptii ce cautau acolo atatia politistii! Ne-am refugiat cateva clipe in biserica unde erau cativa batranei, care nu ne-au convins sa ramanem!
Am facut cale intoarsa si am oprit la prima biserica pe care am vazut-o - Biserica Bazilescu! Destul de draguta, pe dinafara, slujba putin diferita de cum stiam si bineinteles momentul meu de uimire: la cateva minute bune dupa ce preotul a strigat "veniti de luati lumina" cei care erau afara vedeau doar cate o lumanare coborand scarile, apoi prin gradinita bisericii si apoi se pierdea sarind gardul! Si iata-ma in loc sa cuget la sacrificiul suprem, in loc sa simt bucuria cea inaltatoare a Invierii, ma trezesc gandind despre egoismul oamenilor! Si am plecat dupa jumatate de ora cu lumina, si cu nostalgia in suflet "parca Acasa eram mai frumos!"
Nu stiu daca acasa era neaparat mai frumos, poate eram si noi mai tineri!
Zambesc doar cand imi aduc aminte de urmatorul dialog atat de caracteristic enoriasilor nostrii evlaviosi:
"Doamna nu va mai impingeti!"
"Eu vreau sa trec"
"Nu aveti pe unde, ca e un gard in spatele meu"
"Eu vreau sa trec pe langa gard!"
Poate si alegatura de dinainte si cea pana sa luam Lumina au avut o mica-mare influenta!
Am vrut sa mergem la slujba de Inviere la Mogosoaia, la biserica Sfantul Gheorghe, mica si veche, raiul pe pamant am gandit! Si iata-ne ajunsi acolo intampinati la intrarea in complex de o mare de politisti! Am gandit ca vor si ei sa petreaca frumos Invierea; ei gandeau altceva: ochii lor goi il urmareau pe frate-miu care e cam chelbos (na, deh, chiar daca e tanar, nu-l mai ajuta natura). Pe aleea complexului am inteles dupa straiele sclipitoare si dupa dintii albi care straluceau in intunericul.. noptii ce cautau acolo atatia politistii! Ne-am refugiat cateva clipe in biserica unde erau cativa batranei, care nu ne-au convins sa ramanem!
Am facut cale intoarsa si am oprit la prima biserica pe care am vazut-o - Biserica Bazilescu! Destul de draguta, pe dinafara, slujba putin diferita de cum stiam si bineinteles momentul meu de uimire: la cateva minute bune dupa ce preotul a strigat "veniti de luati lumina" cei care erau afara vedeau doar cate o lumanare coborand scarile, apoi prin gradinita bisericii si apoi se pierdea sarind gardul! Si iata-ma in loc sa cuget la sacrificiul suprem, in loc sa simt bucuria cea inaltatoare a Invierii, ma trezesc gandind despre egoismul oamenilor! Si am plecat dupa jumatate de ora cu lumina, si cu nostalgia in suflet "parca Acasa eram mai frumos!"
Nu stiu daca acasa era neaparat mai frumos, poate eram si noi mai tineri!
Zambesc doar cand imi aduc aminte de urmatorul dialog atat de caracteristic enoriasilor nostrii evlaviosi:
"Doamna nu va mai impingeti!"
"Eu vreau sa trec"
"Nu aveti pe unde, ca e un gard in spatele meu"
"Eu vreau sa trec pe langa gard!"
miercuri, 7 aprilie 2010
sâmbătă, 27 martie 2010
Timp pierdut....timp castigat?!
Doua anunturi la mica publicitate: "om frant de oboseala pierdut o ora de somn cu trecerea la ora de primavara. o declar nula"; "Pamant imbacsit de imputiciunea oamenilor pentru o ora mi s-a parut ca pot respira cu o nara. Cine poate da vreun indiciu ce as putea face sa respir normal ca acum cateva mii de ani este rugat sa ma contacteze"...Zambesc amar!
Cred ca ora pierduta am recastigat-o prin ora in care am inchis calculatorul, televizorul, lumina, si la lumina lumanarilor am...vorbit! Stiu sigur ca v-ati gandit la ce s-au gandit si o multime de olandezi care dupa noua luni de la o pana de curenta care a tinut 2 zile, intr-o iarna, au constatat o crestere demografica demna de toata admiratia stiind ca populatia la ei este imbatranita!
Noi am ajuns sa discutam despre vremurile in care ne-ar fi placut sa traim sau pe cine am omori daca ne-am putea intoarce in timp (asa suntem noi "criminali" :P). Stati linistiti suntem chiar foarte pasnici -eu, cu teoria mea ca pamantul are nevoie de curatenie prin dictatori, molime si razboaie, - doar Theo are o problema cu Attila. Daca nu stiati aveti de a face cu un haiduc de Nottinghamshire si cu un tarabostes ce vrea sa-l protejeze pe Burebista si sa ii invete pe daci strategii de lupta :P
Cred ca ora pierduta am recastigat-o prin ora in care am inchis calculatorul, televizorul, lumina, si la lumina lumanarilor am...vorbit! Stiu sigur ca v-ati gandit la ce s-au gandit si o multime de olandezi care dupa noua luni de la o pana de curenta care a tinut 2 zile, intr-o iarna, au constatat o crestere demografica demna de toata admiratia stiind ca populatia la ei este imbatranita!
Noi am ajuns sa discutam despre vremurile in care ne-ar fi placut sa traim sau pe cine am omori daca ne-am putea intoarce in timp (asa suntem noi "criminali" :P). Stati linistiti suntem chiar foarte pasnici -eu, cu teoria mea ca pamantul are nevoie de curatenie prin dictatori, molime si razboaie, - doar Theo are o problema cu Attila. Daca nu stiati aveti de a face cu un haiduc de Nottinghamshire si cu un tarabostes ce vrea sa-l protejeze pe Burebista si sa ii invete pe daci strategii de lupta :P
joi, 25 martie 2010
Descopera animalul din tine!
Am si eu diverse teorii in viata asta (ce-i drept, nu ca Theo -"teoria diferentei de fus orar Suceava-Bucuresti" si "teoria plutonianului").
Una dintre ele este ca fiecare om seamana cu un animal, iar trasaturile fizice ce apartin animalului se accentueaza pe masura ce persoana inainteaza in varsta. Am cunoscut batrana-cucuvea, mosul- buldog, mosul-acvila... Ma amuza uneori sa descopar cu ce animale ar semana oamenii care ma inconjoara.
Am oscilat mult pana sa gasesc animalul din mine: tigrusor, vulpe, soricel.. Multumesc mult celor de la Animal Planet datorita carora am descoperit adevaratul animal: Ochotona princeps (iepurele suierator) :)
Iepurele suierator are o lungime de 16 – 22 de cm,(162 cm in cazul meu), nu are coada (aici subscriu), si o greutate de 125 – 175 gr (vreo 45000-47000 g), urechile sunt inchise la culoare imblanite pe ambele suprafete (ale mele nu a blana, inca). Blana are culoarea maro (sunt mai roscatica, dar se rezolva):P
Este un soricel-iepure, care alearga toata ziua, nu asa bezmetic ca mine! :P
Ii spune "suierator" pentru ca uneori scoate un sunet ca de fluier (eu scot sunete foarte inalte timp indelungat daca ma superi).
Se intalneste in sud – vestul Canadei si in vestul SUA. Traieste la altitudini mari, pe stanci ingramadite si vegetatie scunda, ierboasa. (oh! in Canada as vrea sa fiu si eu, dar din pacate, eu traiesc in plina campie, inconjurata de "stanci"-blocuri).
Am sa mai studiez sa vad asemanarile si deosebirile dintre mine si animalutul din mine :) si eventual am sa vad si Fight Club, pe care, rusine sa- mi fie, nu l-am vazut pana acum!
Haideti sa descoperim animalul din noi si sa-l ajutam sa evolueze frumos! As fi curioasa care este animalutul din fiecare (pentru cei care vor sa-l recunoasca):P
Una dintre ele este ca fiecare om seamana cu un animal, iar trasaturile fizice ce apartin animalului se accentueaza pe masura ce persoana inainteaza in varsta. Am cunoscut batrana-cucuvea, mosul- buldog, mosul-acvila... Ma amuza uneori sa descopar cu ce animale ar semana oamenii care ma inconjoara.
Am oscilat mult pana sa gasesc animalul din mine: tigrusor, vulpe, soricel.. Multumesc mult celor de la Animal Planet datorita carora am descoperit adevaratul animal: Ochotona princeps (iepurele suierator) :)
Iepurele suierator are o lungime de 16 – 22 de cm,(162 cm in cazul meu), nu are coada (aici subscriu), si o greutate de 125 – 175 gr (vreo 45000-47000 g), urechile sunt inchise la culoare imblanite pe ambele suprafete (ale mele nu a blana, inca). Blana are culoarea maro (sunt mai roscatica, dar se rezolva):P
Este un soricel-iepure, care alearga toata ziua, nu asa bezmetic ca mine! :P
Ii spune "suierator" pentru ca uneori scoate un sunet ca de fluier (eu scot sunete foarte inalte timp indelungat daca ma superi).
Se intalneste in sud – vestul Canadei si in vestul SUA. Traieste la altitudini mari, pe stanci ingramadite si vegetatie scunda, ierboasa. (oh! in Canada as vrea sa fiu si eu, dar din pacate, eu traiesc in plina campie, inconjurata de "stanci"-blocuri).
Am sa mai studiez sa vad asemanarile si deosebirile dintre mine si animalutul din mine :) si eventual am sa vad si Fight Club, pe care, rusine sa- mi fie, nu l-am vazut pana acum!
Haideti sa descoperim animalul din noi si sa-l ajutam sa evolueze frumos! As fi curioasa care este animalutul din fiecare (pentru cei care vor sa-l recunoasca):P
marți, 16 martie 2010
....
Intr-o luna dedicata femeii, ca mama si suflet partener, am incercat sa scriu despre femeia ca sac de box, despre "femeia in umbra". Destul de greu...am fost ingrozita de statistici, dar si de lipsa reactiunii acestor femei (eu, in acest caz, sunt adepta legii: ochi pentru ochi si dinte pentru dinte). Am gasit povestirile doar a catorva dintre ele (relatate bineinteles de cei care au realizat statististicile). Oare le lipseste curajul de a scrie pe un forum sau ceva de genul?! Stiu ca se simt vinovate de ceea ce li se intampla, dar...
M-am revoltat, m-am aprins si apoi am fost linistita ca de un dus rece de un gand al unei femei- "daca Ea il iubeste..."; mintea mea refuza sa inteleaga ce legatura poate sa existe intre iubire si pumn.
Vazand reactia asta la o femeie pe care o credeam o luptatoare, nu cred ca revolta si zbuciumul meu sufletesc sa ajute la ceva...
Doar un gand bun vreau sa le trimit acestor femei si o urare intarziata: "La multi ani, Doamnelor!"
M-am revoltat, m-am aprins si apoi am fost linistita ca de un dus rece de un gand al unei femei- "daca Ea il iubeste..."; mintea mea refuza sa inteleaga ce legatura poate sa existe intre iubire si pumn.
Vazand reactia asta la o femeie pe care o credeam o luptatoare, nu cred ca revolta si zbuciumul meu sufletesc sa ajute la ceva...
Doar un gand bun vreau sa le trimit acestor femei si o urare intarziata: "La multi ani, Doamnelor!"
miercuri, 10 martie 2010
Vreau primavara!!
M-am saturat de iarna! Imi place ninsoarea, zapada, viscolul, imi place sa-imi inghete nasul...Iubesc de fapt iarna, dar ce-i prea mult, e prea mult!! Mi-a intrat frigul in suflet, si imi duc zilele posaca, fara ca ceva sau cineva sa poata sa ma imbuneze!
Vreau primavara! vreau sa vad verde in fata ochilor :P. vreau sa simt acel ciudat dor de duca, acea rascolire a intregii mele fapturi! vreau sa-mi inmugureasca sufletul! vreau sa-nnebuneasca salcamiii!
Vreau primavara! vreau sa vad verde in fata ochilor :P. vreau sa simt acel ciudat dor de duca, acea rascolire a intregii mele fapturi! vreau sa-mi inmugureasca sufletul! vreau sa-nnebuneasca salcamiii!
joi, 4 martie 2010
Un film care merita vazut
"The Hurt Locker"
Trecand peste "semi-fobia" mea fata de tot ce inseamna razboi, am reusit, intr-un final, sa vad filmul - despre curaj sau nebunie... sau doar luciditate crunta! Sfarsitul a fost de milioane: in viata sa alegi sa faci ce iubesti, sa faci ceea ce te infioara ca atunci cand descopereai lumea; sa faci orice te face sa te simti VIU!
Cati dintre noi au curajul de a face asta?!
Trecand peste "semi-fobia" mea fata de tot ce inseamna razboi, am reusit, intr-un final, sa vad filmul - despre curaj sau nebunie... sau doar luciditate crunta! Sfarsitul a fost de milioane: in viata sa alegi sa faci ce iubesti, sa faci ceea ce te infioara ca atunci cand descopereai lumea; sa faci orice te face sa te simti VIU!
Cati dintre noi au curajul de a face asta?!
marți, 23 februarie 2010
Melodii de mult uitate...
Imi place mult muzica romaneasca din perioada interbelica: Cristian Vasile, Jean Moscopol, Titi Botez, Zavaidoc.. Din cate am vazut si Bucurestiul interbelic, cu atmosfera de atunci, mi-ar fi placut:
Nu vi se pare ca oamenii de atunci stiau sa-si exprime alfel dragostea?! Daca vreti sa va delectati cu cateva melodii dragi mie:
Asculta mai multe audio Muzica
Asculta mai multe audio Muzica
Asculta mai multe audio Muzica
Nu vi se pare ca oamenii de atunci stiau sa-si exprime alfel dragostea?! Daca vreti sa va delectati cu cateva melodii dragi mie:
Asculta mai multe audio Muzica
Asculta mai multe audio Muzica
Asculta mai multe audio Muzica
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
