Diafilme

Cred ca v-ati dat seama pana acum ca sunt o nostalgica incurabila..incerc sa-mi amintesc toate clipele frumoase ale copilariei; iar pentru linistea voastra sufleteasca, nu uit sa ma bucur de lucrurile frumoase pe care le pot vedea printre miile de uratenii in viata de acum.
Mi-am amintit de diafilme.. Cat de incantati eram cand mama punea o patura in geam si ne proiecta diafilme, aceleasi de zeci de ori :)! Am trait toate povestile si umpleam "golurile" dintre imagini cu propria imaginatie. Sa va mai spun ca aseara am savurat pe nerasuflate cateva diafilme pe care nu le mai vazusem. Inca ma incanta! Sa fie oare din cauza nostalgiei sau ca ma simt inca copil?!
Enjoy!





"Cei trei ursuleti" nu am gasit :(
Multumesc celui care a postat asa minunatii ca sa ne bucuram cu totii de ele!

"Si totusi exista iubire"-Jack Daniel's

O alta metoda de evadare din viata asta anosta (evadarea pe care cred ca o dorim cu totii-daca nu, sa-mi spuneti sa ma duc sa ma tratez:P) = un pahar de bautura, care se poate completa cu alte cateva pahare de aceeasi sau alta bautura, cat poate duce fiecare. Singura problema este ca solutia e temporara si se lasa cu urmari tragice in dimineata de dupa!
Fiind intr-o astfel de "stare de nestare" intr-o seara ascultand melodii din Cenaclu Flacara, mi-am pus un paharel de whisky cu energizant, urmat de alt paharel cu aceleasi licori pana am terminat energizantul. Am continuat doar cu whisky incetisor pe treaba buna; imi dau seama ca ascultam doar o melodie de ceva vreme - toate cele cate le simteam se concentrasera in piesa "Si totusi exista iubire!":



Doua ore trec, ajunge si Theo acasa, eu cu paharul de vin, ca de' terminasem sticla de whisky (era in ea doar 1/3 din continut cand incepusem), cantam cat ma tinea gura manifestul meu "dau lumii de stire: iubesc, am curaj si ma tem!" Ma lasa bietul in pace, ca pe oamenii chercheliti trebuie sa-i lasi in treaba lor (un sfat foarte util de stiut); ma roaga dupa vreo ora sa nu mai cant (l-am ascultat, ca stiu ca sunt cam afona si oricum ragusisem). Am continuat totusi sa mimez cu patima: "si totusi exista iubire, si totusi exista blestem"...
La sfarsitul povestirii tin sa precizez ca beau foarte rar (dar bine :p - glumesc!)

Bietul Brahms!

Ascultand melodia de mai sus cineva imi spunea ca e un remix al melodiei din "Cei trei purcelusi".



Mi-a stat putin inima in loc. Nu ca n-ar avea dreptate; ma gandesc ca bietul Brahms ar fi avut palpitatii fie ca si-ar fi auzit compozitia astfel, fie ca nimeni nu mai stie ca de la el a pornit totul. E un remix bun al lui Pompon Finkelstein si Christophe Coudrec, dar totusi...
Haideti sa ascultam si originalul:

Sunt zile .....

Sunt zile in care imi doresc sa fiu un om mai bun. Sunt zile in care imi doresc sa fac mai multe lucruri bune. Sunt zile in care imi doresc sa zambesc mai mult oamenilor pe care ii gasesc in calea mea, nu sa le infatisez o mutra crispata si ingandurata. Nu sunt atat de falsa si disperata incat sa strig "peace to the world" si sa militez impotriva defrisarii padurii amazoniene, caut doar sa aduc o mica alinare si un mic zambet pentru incalzirea unui suflet.
Si in aceste zile imi amintesc de oameni si lucruri pe langa care am trecut in celelate zile indiferenta: de o fetita pe nume Alexandra, o fetita care m-a cucerit cu ochisorii ei, de oamenii care ingheata pe strazi(orice le puteti oferi e binevenit), de oamenii care se chinuie in Haiti...si inca de atatia altii...
Cat inca ne mai suporta pamantul asta, sa incercam sa devenim mai putin indiferenti...

"un bilet de tren"...

"n-am venit sa dau povete de speranta si noroc, doar iubirea sa ne-nvete, cat in suflet mai e loc!"-din pacate nu mai e loc in sufletele multora dintre noi....
"pana cand si pana unde se-ntalneste stea cu stea, un bilet de tren ascunde fiecare-n palma sa!"

Solutii inedite

Inca din copilarie, cand am lipit cu scoci pe parte inferioara cele 2 jumatati ale unei farfurii sparte cu un ciocan (cu care spargeam nuci), stiam ca voi gasi in viata mea modalitati inedite de a ma descurca in "situatii dificile". Imi amintesc cu drag de fata tatalui meu cand a luat farfuria din dulap (ca bineinteles am ascuns urmele "violentei"); tinea jumatate de farfurie in mana si cealalta jumatate spanzura tinuta de scoci. Mi-au apreciat "inventivitatea", dar pentru mine a fost doar o alegere: lipici "comunist"(ce gust bun avea!) sau scoci?!
Si de atunci incerc sa ma descurc cu ce am la indemana in orice problema "domestica". De curand a fost vorba de uscarea cartusului imprimantei. Cu vechea metoda - inmuierea in apa fierbinte, mi-ar fi luat ceva vreme, de abia a doua zi puteam printa. Mi-am amintit ca am auzit ceva de alcool si cartus uscat, cele 2 cuvinte in aceeasi conversatie fara alte amanunte - putea sa fie un biet om care dupa ce a baut putin alcool s-a apucat sa umple cartusul :P. Si astfel repede ma uit ce alcool aveam prin casa: alcool medicinal(nu, ca are albastru de metilen), whisky(nu, ca e tot colorat), palinca ardeleneasca (yupy!). Injectez "buretelul" cu 4 ml de palinca si minune: in 5 minute printam si nu aveti idee ce iz aveau foile mele. E bine sa le pastrez pe aproape intr-o zi naspa sa mai "trag" cate o foaie :P
Mi-am mai adus aminte ca am auzit ca pot sa umplu cartusul cu cerneala neagra Pelikan! Dar asta o sa fie o alta poveste, mai incolo, cand o sa termin palinca!

Remediu dupa stiri morbide...

Saptamana asta orice incercare de a urmari stirile (de obicei imi place sa stiu pe ce lume ma aflu chiar daca par cateodata aeriana) si-a gasit sfarsitul repejor si cu aceeasi concluzie:
vaccinarea pentru gripa porcina (sufar de teoria conspiratiei si o sa sustin pana la capat ca suntem niste cobai in lumea asta)- mda, o sa murim!
cutremurul din Haiti - au murit ei, o sa murim si noi daca ni se intampla asta! deci, o sa murim!
cand vezi politicienii discutand despre orice- prea tarziu! ti-a crescut tensiunea! ai facut deja infarct!! deci, tot mori!

Asa ca, haideti sa ne bucuram de viata si de lucrurile care ne fac placere!
Cand eram copil le "declarasem razboi" alor mei ca ascultau muzica populara si imi spuneam ca nu cred sa ajung vreodata sa ascult cu drag asa ceva. Dar iata ca incerc sa ma intorc la lucrurile din viata mea, pe care acum le consider placute, si in fiecare duminica dimineata as urmari "Tezaur folcloric".
Lautarii din Chisinau, condusi de Maestrul Botgros, cu o polca veche! Cum sa nu-ti placa asa ceva!!